Vocabular.
Mașina literară=este ansamblul ce produce funcționarea viabilă a textului literar, produce efecte și semnificații.
Rizom=exprimă dublicitatea omului în fiecare singularitate.
Devenire= zonă indistinctă între două singularități.
Linie de fugă=trecerea dintr-o subiectivitate într-o altă subiectivitate.
Afect=percepție pură, ce nu este localizabilă dintr-un punct de vedere subiectiv (de exemplu, Timpul la Marcel Proust)
Stil= ceea ce particularizează o artă, gândirea proprie a unei arte.
Corp fără organe=corpul văzut dintr-o perspectivă dinamică, vectorială, compus din axe și vectori, ce este o deplasare, o devenire.
Literatură minoră- literatura cu caracter revoluţionar, politică, neagă arta maselor.
Subiect monadic, subiect nomadic, cele cinci efecte ale literaturii.
Pentru Gilles Deleuze, literatura are o profundă legătură cu socialul, cu devenirea. Filosofia sa urmărește, printr-o terminologie specifică, să evidențieze raportul dinamicității actuale. Pentru el, literatura are cinci efecte:
1. Destrucția lumii.
2. Disoluția subiectivității.
3. Dezintegrarea corpului.
4. Minorizarea literaturii.
5. Bâlbuiala limbajului.

1.Destrucția lumii și disoluția subiectivității.
Pentru a explica această valență a literaturii, trebuie să avem în vedere conceptele de devenire și linie de fugă. În mod tradițional, epistema susține ideea monadică a unui personaj sau a egoului în literatură. El este înțeles ca o monadă ce este caracterizată de un număr particular de trăsături. Acesta este subiectul monadic. Literatura postmodernă de pildă anulează această convenție, prin personajele complexe, ambigue (ex. Kafka), care nu pot fi definite niciodate concret, fiind un subiect nomadic.
3.Dezintegrarea corpului.
Corpul fără organe este văzut ca un ansamblu pur intensiv, construit dinamic, vectorial. În el rezidă delirul, termen ce nu trebuie confundat cu o frenezie extatică. Locul delirului rezidă în acest tip de viziune a personajului.
Aparat de stat vs. maşina de război nomadă.
Minorităţile nu sunt constituite decât din linii de fugă, care nu pot fi reperabile foarte bine.
Din punct de vedere al reflectării adevărului, există pentru Deleuze trei discipline distincte: arta, filosofia şi ştiinţa. Dacă filosofia lucrează cu concepte, arta lucrează cu afecte, respectiv ştiinţa cu adevăruri generale, definibile.