ceai si jazz

/
9 Comments
salut,
stai jos puțin, aici pe bordura
viselor purtate de avioane decolate.
sunt încântat de cunoștință. te voi învăța
cum să îți deschizi ochii prea pironiți de ritmie,
de oboseală. e altceva.
știu, îți simt pulsul libertății
zvâcnind în vene, în capilare, între urechi
sensibile la săruturi; îți simt greul ce
apasă fantasmic privirea ta.

ia loc. ține putin frunza de mentă,
desfă-i toți porii, lasă-i să-ți inunde nările,
să stii, că stai-
nu e vis, e doar aromă de mentă.
(poti simți orice, dar nu mirosul mentolat
din serile calde)
privește cu zâmbet cum alți fanatici cad în noroaie
de irealitate, cu un zâmbet adormit
și nestins timp de visare.

pune puțin ceai, și uită-te cum
culoarea difuză a laptelui se amestecă la fel ca sentimentele
dilatate, crescute în neștire.
hai, să gustăm străzile orașului provincial
noaptea, să ascultăm sfaturi
în spatele teatrului
să mâncăm înghețata topită și să râdem de
vise,
absurdități si comodități.

regăsește-te în aceeași simfonie
de jazz, în care toți simt ritmul,
ritm pe care
îl batem simplu
și improvizăm complex.


You may also like

9 comentarii:

Adina spunea...

:)

adelina spunea...

mi-am permis sa-ti inteleg in detalii poezia pentru ca mi se pare f originala:
am mers pe versuri..
1.intrarea in pseudo-realitate
2.iesirea din rutina,plictis, eventual spleen
3.eliberare de constrangeri(posibil comuniste)
4.psihedelism cu menta
5.impotmolirea generica a viciatilor
6.lichefierea interioara
7.indemn la elementar
8.jazzism vital.

cat de departe sunt de adevar?..

ana spunea...

da, tocmai am aflat că sunt oficial intrată! :X :))

Anonim spunea...

Monşer, nu inţeleg, sincer, de ce ai şters acel comentariu. Şi alţi mari poeţi s-au confruntat cu parodieri amicale…Iar dacă o parodie vi se pare insuportabilă, veritabilă blasfemie pentru lirismul pur al anti-artei dumitale ce se prostitutează pe bordură, sub trenul de aterizare, ar fi frumos din partea ta să renunţi şi la porţia zilnică de laude. Altfel oamenii ar putea crede că tu insuţi ai indoieli şi că ţi-e teamă ca nu cumva părerile negative să se răspândească, să se generalizeze şi aşa mai departe. Dacă tot ai încredere neţărmurită în substanţa liricii tale, lasă domnule libertatea de expresiune în pace, că ştim doar: dacă ne uităm niţel în istorie, cum ne-ai învăţat tu, găsim cazuri nenumărate de astfel de suprimări ale opiniilor negative în regimurile totalitare. Nimic din acel comentariu nu atenta la integritatea dumitale morală, nu se aflau injurii în dânsul, aşa că ai face bine să te justifici, sau să ştergi şi laudele uşor nesimţite( devenite astfel prin favoarea pe care le-o acorzi) din celelalte comentarii. In fine, cel mai probabil nu vei răspunde, ci vei şterge şi acest comentariu, in bun spirit matusian şi anti-poetic.

Adrian G.Matus spunea...

păi, din moment ce este blogul meu, pot să moderez comentariile după bunul plac. Nu e blog făcut din bani ai statului, pentru ca să justific fiecare comentariu care apare, fie el netot sau nu. Nu trebuie să dau contabilizări fiscului privind nr. de comentarii sau asupra conținutului.
În plus, constat eșecul de a te invita :" te voi învăța
cum să îți deschizi ochii prea pironiți de ritmie,
de oboseală." Ochii tăi sunt obosiți, dar și injectați.
De ce te ascunzi în spatele unor măști sub care te crezi atotputernic, când ești de fapt un...anonim? Hai că m-ai făcut curios și vreau, pe bune, să mă înveți cum să scriu, dacă te consideri o așa o zeitate demiurgică.Totuși, nu te ascunde în fața unor măști care doar amăgesc. Nu uita, că sub acestea ele pot ascunde un chip foarte hâd, plin de cicatrici, care în schimb critică cele mai mici bubițe de pe fețele celorlalți.
Pace și așteptând identități,
A. Matus

Adrian G.Matus spunea...

degeaba. Așteptăm nume. Nu merg nici cu poliția, nici cu găștile de țigani să îți devastez casa. Doar doresc să îmi demonstrezi că ai puțină demnitate. Se pare că bubițele sunt cicatrici grave în spatele măștii dacă nu dorești sub nicio formă să îmi areți identitatea. Sub protecția anonimatului până și prostul poate să devină rege, ca și în Notre Dame de Paris. Deci, nume? (de data aceasta aștept replica fără alte argumente ale criticului suprem care indiferent de identitate...) Dacă ești om cu o coloană vertebrală, îți vei arăta adevărata identitate și de data aceasta, tu nu vei ignora mesajul.
PS. Nu te învârti în jurul cozii, pentru că nu merge.

ana spunea...

tu la ce ai intrat?

Anonim spunea...

cacat, chiar nu stii accepta critica constructiva

Cristina Vajaean spunea...

"Trebuie sa inveti sa scrii intr-o maniera incat criticilor tai sa le fie mai usor sa stie de ce nu sunt deacord cu tine" daca tot avem parodieri amicale

Un produs Blogger.