apus de soare din uitată iarnă
ce odinioară încânta vechi sarmaţi,
Adu-ne pentru, poate prima oară un
căutător de aur şi dinţi sparţi.

Dionisiac soare stins tardiv
-un apus, ca toate celelalte: 21.20-
pentru noii polonezi care
mănăncă la fel, roade sarmate. Răsuflul de cruntă
iarnă a rămas o glumă
aerul crivăţului o legendă împestriţată
sau poate împixelată?
de programatorul din Varşovia..

Soarele grăia ermetic
egiptenilor că după moarte,
să se uite în Est, să ridice sarcofage necoapte,
dar azi, doar arde un
nisip păşit de beduini.

Amon Ra, stins în bere,
Ce mai cauţi viaţă?
într-o enumerare de becuri, faruri
şi lămpaşe, tragem linie şi zicem simplu:
te-am uitat.!
Aşa cum orice lucru are final, din păcate, vacanţa e cam pe terminate. Dacă stau bine să mă gândesc, a fost una superbă, în care nu cred că am zis de cuvântul "mă plictisesc". Acum trei luni postam din Cluj, înaintea cruntelor beţii de acolo, dar de atunci s-au mai întâmplat multe.
1.Majorat
Fără local, fără majordomi şi fără ţinută obligatorie. Vară, acasă, home, nebunie, muzică, poliţie, rock şi metal, bere, cam asta a definit. A şi bineînţeles, fără piesa Am doar 18 ani. Cică de atunci am mai multe responsabilităţi. Pff...eu doar am constatat că pot lua mai multă bere fără să zică nimeni nimic. Evenimentul mi-a readus în minte multe persoane şi nostalgii...Şi după, cum am promis, iată pozele:


2.Samfest?Cu o ediţie în care a predominat prea mult black metal, ascuns sub o coloratură de simplu festival metal, am fost puţin dezamăgit de Samfest 2009. Bineînţeles, formaţia Negură Bunget a oferit un regal, dat fiind că şi-au adus din câte am înţeles propriul inginer sunetist. În rest, aproape ca la Woodstock. Iarbă verde, pături, slănină şi carne de la mine de la maj adusă şi făcută poştă. Puţintel mi-au plăcut şi Agathodaimon, iar cei de la Evergrey m-au surprins în mod plăcut.
3.Băişoara- Europa de mâineŞi aici începe pelerinajul meu prin ţară. Duminică încropesc un bagaj uriaş, pun de mâncare şi dus am fost. Un concurs de-a plezneala organizat de minister, dar m-am distrat pe cinste. Am fost în Apusenii lui Roşu, cu cine altcineva decât cu Roşu? Am bătut munţii în lung şi în lat, am băut cu ciobanii jinars de nu ştiam de ce ne vine aşa bine cheful...Şi le-am tras un video la cei de acolo de s-au crucit, nu glumă. Şcoala din secolul XXI, starring Răzvan Roşu, în costum popular. Şi am cunoscut oameni calumea, indeed. Especially, inspectoarea Vasilescu, cea căreia în ultima zi îi strigam să nu mai bea, bătându-i insistent în uşă. Am reajuns cu Roşu apoi în Cluj, am umblat şi acolo ca ameţiţii, am mers în Zorki cu văru, iar apoi Sibiu!

4.Artmania-Tristania, Opeth, My Dying Bride, Nightwish, Pain, Subscribe
Am călătorit cum necum, am ajuns în Sibiu. Chiar înainte de Sibiu, constat că plouă. FUUCK! Ajuns în gară, o întreb pe Anca (Feteşti), dacă a plouat. Nimic. Prea ciudat. Eram rupt de oboseală, dar m-am încăpăţânat să merg în Piaţa Mare pentru ca să văd pregătirile. Cei de la Tristania tocmai îşi instalaseră "armamentul". Merg la locul unde am fost cazat (o cazarmă militară, unde de obicei stingerea se dădea la ora 10, iar noi veneam de regulă dimineaţa). Apoi bineînţeles Artmania! Mă întâlnesc cu persoane tare cunoscute : Sălă sau Anca şi Aniela. Sincer Tristania nu a făcut mare show. În schimb My Dying Bride a fost spectaculos, poetic. Opeth a adus multe improvizaţii progressive metal. A doua zi, dorm până la 6 seara, iar apoi pornesc spre seara magică adusă de Nightwish. A fost frumos, într-adevăr.La fel ca şi Pain, dar cei de la Subscribe nu au fost cunoscuţi într-atât de către public.
Ultima zi. Petra, Patricia, Anca, eu, câţiva metalişti şi în spatele autocarului punkeri, pornim spre Cisnădioara. Concert Luna Amară, lansarea noului album "Don t let your dreams fall asleep", într-o capelă săsească de pe vârful unui deal abrupt. Atmosferă mai intimă, lume faină, încheiere spectaculoasă a festivalului Artmania 2009. Pe drum spre Satu Mare, s-a stricat autocarul şi a trebuit să facem un ocol pe la Baia Mare.

5.Mare-Costineşti (mai degrabă White Horse)Planificată cu mult timp înainte, concediul de la mare se anunţa unul cu multă distracţie şi băutură. Chiar dacă pare geek să mergi în tabără, sincer e destul de funny, dacă prinzi şi profi mişto. Nu te plictiseşti o clipă şi nu stai doar cu doi oameni de care la un moment dat cu siguranţă ţi se acreşte. Pe tren, Dragoş aduce un bagaj în care s-a strecurat mult whiskan. La un moment dat, adoarme cu capul în bagaj şi întreabă: care pute a sandwich? Sau momentul când eu şi Dany îl luăm la csusag, iar profa intră, el: "Doamna profesoară, bine că aţi venit, că nu mă lasă ăştia să dorm!"... Debarcăm. Ne aşezăm, ajung în acelaşi pat în care am dormit anul trecut. Marea a fost în esenţă, trei ore pe zi, că în rest dormeam... doar la lună ce ne mai coceam, în eternul White Horse. De aici provin câteva citate ce merită amitite: "Băutura cu cât e mai bună, cu atât e mai bună...!" sau "Bună-i băutura, fwt-o pwla!", marca Dany Co. Şi o plimbare până la Techirghiol, de unul singur, că ceilalţi dormeau (ora 9 dimineaţa). Am fost trezit de Lemuria de la Therion de pe telefon într-o zi, şi asta m-a impresionat fte. plăcut...

6.Sighişoara-excursie moca, cu Informaţia ZileiAm ajuns să văd şi eu cetatea medievală a Sighişoarei. Gratis, printr-o tombolă organizată de ziarul Informaţia Zilei. TImp de o zi, eu, Dragoş, Ioana şi Ina am umblat prin centrul înnoroiat de renovare, am văzut ce am avut de văzut, am dormit, şi am reajuns în Satu Mare.

7.Prin judeţBineînţeles că am mers şi la Carei, de vreo două ori, la insistenţele lui Raoul. Cel mai mult mi-a plăcut drumul pe tren, cu Csabi, cu care te poţi distra oriunde! În timp ce Feher şi Raoul (prima dată) dormeau în compartiment. Am fost şi la Janika, un chef spontan cu pălincă, din care nu a ieşit prea bine.

Cam asta a fost vacanţa mea. Voi? Cu ce vă lăudaţi?
Putrezit ochi al arsului soare,
care lua neobişnuita culoare albastră, stingea
a lumii evanescenţă, trasă printr-o grea
faptă.
Viscolul stătea pitit sub antena de la etajul zece, al
unei doamne cu nume nemţesc şi un post de radio (care evaziv ataca undele îndrăgostiţilor de
mai an.)
Tiptil, arse un vis topit alături de apele
care curg din oceane stinse de frivolitate.

Blocurile topeau prin sentiment, fibre de fyberlink şi teamă,
o posibilă Apocalipsă, rostită în fapte de către o bătrână,
ce dorea arderea noastră, în plin martie.
Cod peste cod, poezia devine muzică, iar visul
până ce devine istorie, tot vis.
Tractoare arse, ce ară trupuri frivole
de pe pământul îndelung lucrat;
schelete dezgolite, alături de semnul
rutier: Aveţi grijă de morţi, şi vise deşarte...
Un produs Blogger.