Viermi

/
6 Comments
în intangibila privire găsesc o
întreagă lume ce încearcă să-ţi
spună, să ne spună de fapt (pe sub preşul unde doarme pisica)
despre ce vrei să răsfrângi, într-o aşteptată
moarte clinică a tuturor
celor care trist, răsfoiesc
o scrisoare, un mail, un chat.
poate azi, de azi începând renunţ la piele,
la mâini, la haine şi la materie. voi arunca
apă, dizolvând cărămida, iar viermii, ai tăi
viermi vor sări din noapte.

stelele vor reuni albiturile noastre
şi visele vidrelor vânate vineri şi
vom vrea vremurile vechi, dar uite
suntem doar martori muritori mistificând
materia.
viermii şi vidrele vor sări din noapte,
eu voi renunţa la piele,
tu la viermi,
cerul la stele,
şi vom privi în sec, albastrul cerului (sau
negrul, de va fi noapte?).


You may also like

6 comentarii:

Anonim spunea...

e a doua poezie pe care o citesc si chiar imi place ce vad :). albastrul e prezent peste tot, ca un crampei de speranta, desi se preschimba in negru, noaptea. se pare k tot universul renunta la ceva...pana si noi care ramanem
"doar martori muritori mistificând
materia." ce privesc in sec...(nu stiu dak am inteles bine mesajul; daca nu poate ma lamuresti tu mai bine :p)

Adrian G.Matus spunea...

ok. dar cine esti?:))

Anonim spunea...

nu prea are importanta, ca nu ne cunoastem. Am dat intamplator de blog si mi-a placut ceea ce am citit, atata tot. :)

Adrian G.Matus spunea...

ok. name, or id, and I will help cu descifrarea

Anonim spunea...

nu e nevoie, nu vreau sa iti rapesc din timp. Apreciez intentia oricum :)

Monturi Crap spunea...

Foarte frumos. M-a uns la suflet. Astept sa mai citesc si altele.

Un produs Blogger.