”De-o păpădie priponește-ți calul
Nimic nu știi de n-ai văzut Ardealul.”
(Emilian Onciu, Păpădia)

se numește scurt, Transilvania. Poți să-i mai spui Ardeal, Erdelyi sau Siebenburger dacă vorbești neamța sau maghiara. Că ești de la Cluj și nu ai treabă cu iredentismele, că ești secui și dorești autonomie sau că ești român get-beget din Țara Lăpușului sau a Codrului și te înfurii rău de tot după ce ești băut dacă auzi de unguri, te integrezi perfect în acest cerc.Ăștia, mai snobi din vest, au inventat un termen care mi se pare un pic prea pretențios: multiculturalitate. Eu zic că e mai degrabă conviețuire. E mult prea forțat să aplicăm șablonul canadian sau elvețian aici.
Deci, Transilvania?Da, doar Transilvania. De ce?

Pentru că are Brașovul cu Biserica Neagră, pentru că la Sibiu se organizează concerte bune de metal, pentru că secuii au avut până în secolul XIX un propriu sistem de scriere, pentru că există banca Transilvania, dar nu există banca Moldova sau Muntenia, pentru că unguroaicele veneau în regat pentru a crește copiii boierilor, pentru că e mult mai șmecher să spui serus, și totodată mult mai simplu, pentru că râzi în nas atunci când vreun mitic îți aduce rachiu și zice că-i de 37 de grade, iar tu îi spui că atâtea grade are mama atunci când are febră,nicidecum o pălincă bună, pentru că Mureșul și Oltul își au izvoarele tot în Transilvania, pentru că profi excelenți de la Cluj au scris o carte, pe nume Istoria Transilvaniei, din perspectivă multinațională, pentru că deja îți pare o banalitate ca numele localităților să fie scris în două limbi (sau trei), pentru că toți știm să cântăm primele două versuri din ”az a szep”, și îngânăm continuarea melodiei.

pentru că elita românească a fost școlită la Blaj, pentru că știi care-i problema cu Biserica greco-catolică și cea ortodoxă, pentru că după două beri te cerți cu Feri sau Lajos spunându-i lecția de la istorie din a doișpea cu disputa continuității și cu Robert Roesler, pentru că în secuime se joacă mult csocso, pentru că în Cluj stă scris Matthias Rex pe statuie ca să nu supere nici pe români, nici pe unguri (din 1948), pentru că basarabeni mulți vin la Cluj, dar basarabenii ăia cetiți,
pentru că pe infrastructura feroviară construită de austrieci încă se mai circulă și astăzi, pentru că avem clădiri de școli impunătoare (ex. Moise Nicoară, Arad sau Papiu-Ilarian,Târgu Mureș), pentru că țiganii de la noi poartă pălărie și costum și se numesc gabori, față de alții și alții, pentru că oamenii-s mai gospodari, pentru că și casele sunt mai trainice, pentru că doar în Ardeal găsești musai într-o localitate minim trei turle de biserici, pentru că am avut mulți evrei intelectuali, pentru că folclorul a fost cel mai dezvoltat (totuși, aici banatu-i fruncea),pentru că toți știm ce-i kurtoș kalacs și nimeni nu-i spune colac secuiesc, pentru că oricând te ung la suflet melodiile lui Grigore Leșe, pentru că avem o grămadă de cuvinte regionale, de-i atâta de greu și să le aduni.
pentru că fiecare din noi știm cel puțin o familie cu numele de Ardelean, Silaghi sau Pop, pentru că moldovenii veneau în perioada interbelică sau după, urcându-se pe trenul Iași-Timișoara, tren care până astăzi poartă denumirea de ”Foamea”, pentru toate acestea și pentru multe alte gânduri aduse chiar aiurea, pe nepusă masă și trântite, iubesc Ardealul. Mă simt mândru că-s ardelean, dar un pic mă mai gândesc atunci când vorbim de România.
Ah, și niște melodii, cum altfel decât despre Ardeal: