Motto: „Frunză verde de secară,florile dalbe
Vine Crăciunu’ pe sară, florile dalbe.”
Un obicei care se păstrează până în ziua de astăzi în cadrul Casei Regale a României este de a primi colindători din întreaga țară. Monarhia primește cu suflet (nu doar cu prezența) grupurile care vin cu vestea Nașterii Mântuitorului. Tradițional, în fiecare an se perindă la palatul de la Săvârșin, județul Arad, numeroase grupuri, începând de la Dobașii Săvârșinului, la mici orchestre sau ansambluri corale din centrele universitare.
„Colinde, colinde, e vremea colindelor...”, ne amintește o voce canonică despre această perioadă frumoasă în care timpul pare să stea în loc. Urmând acest dicton, ne-am deplasat la Săvârșin, în județul Arad, cu un mesaj sincer pentru Majestatea Sa Regele Mihai I de România și Alteța Sa,Principele Radu Duda. Răzvan Roșu a organizat o „reuniune istorică” între două comune care nu sunt înfrățite de facto, dar împărtășesc exact aceleași mentalități și obiceiuri. Este vorba de satul Marna din comuna Sanislău și comuna Mărișel din județul Cluj-Napoca. În fapt, majoritatea mărnenilor au ajuns în Câmpia Careilor după actul pe care Casa Regală l-a dat în anul 1921 pentru a coloniza această zonă cu români. Ei provin din Mărișel, iar lucru ușor constatabil, legăturile nu s-au pierdut între aceste două așezări. Dovada este faptul că portul și melodiile sunt exact aceleași.
Astfel, întâlnirea între cele două comunități a avut loc la Săvârșin, iar timpul, fără a ne exprima poetic doar, a rămas parcă suspendat. Colonia-fiică și satul de obârșie și-au adus în fața Majestății Sale colindele arhaice. Nu am mers cu un program-serbare; dorința noastră a fost de a prezenta autenticul din vetrele adevărate ce au mai rămas. Sala de repetiții pentru această întâlnire a fost însuși Crăciunul, fiecare casă colindată unde aceleași cântări și urări au răsunat.
Colindătorii au fost primiți de către Altețele Lor Principele Radu Duda și Principesa Margareta; în ciuda unui frig crâncen, ei au apărut senini și ospitalieri, așteptând cu nerăbdare melodiile. Au fost interpretate piese arhaice, cunoscute de către etnologi sub numele de „hori de război”, compuse din suflet, de către soldați moți plecați pe fronturi. Răzvan Roșu, student la etnologie, a oferit și explicații care au completat înțelesul profund al colindelor.
Din spatele unei ferestre se vedea un chip calm, care schița uneori un zâmbet. Regele Mihai I nu a ieșit inițial din palat. Însă după ce semnalul de tulnic a răsunat pe întreg domeniu al Săvârșinului, curiozitatea sa nu a putut fi satisfăcută decât printr-o prezență personală. Moții au jucat în fața palatului dansuri tradiționale, ce au fost foarte bine primite și data trecută, fără o coregrafie prealabilă. Am reasistat parcă la scena dansului din romanul „Ion” al lui Liviu Rebreanu. A fost un dans sincer, frenetic, fără coregrafii și sincronizări sau ansambluri folclorice.
Momentul cel mai emoționant avea să aibă loc atunci când un bătrân de nouăzeci de ani, Vădan Nicolae , a reușit să se întâlnească personal cu Regele. O întâlnire între cei doi a mai avut loc acum mai bine de jumătate de veac, în anul 1941, când „badea Niculae a Petrii”, după cum este cunoscut în satul Mărișel, a luptat în regimentul VII, iar Majestatea Sa a binecuvântat și a dat mâna cu soldații de pe front.
După jocul aprig și discuții, Alteța Sa Principele Radu Duda a invitat pe toți participanții la o gustare foarte bine primită după un drum lung. Din partea unor tineri scriitori sătmăreni a fost înmânată Casei Regale antologia „Cvintet liric sătmărean”.
Sătmărenii care au colindat Palatul Regal de la Săvârșin sunt: Răzvan Roșu, primarul comunei Sanislău-Călin Mateș, Victoria Rusu, Ancuța Rusu, Victoria Lăpuște, Cristina Mărneanu, Bogdan Roșu, Ioan Băbășan, Adrian Matus, Alexandra Mateș și Georgiana Mateș. Li s-au alăturat din județul Cluj un grup mai numeros, condus de către Ioan Mariș, profesor și fost primar al comunei Mărișel. Dorim să mulțumim pe această cale și directorului Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale , Felician Pop, care a finanțat drumul la Săvârșin pentru grupul de sătmăreni.
În final, putem spune că a fost nu doar un drum, ci am asistat la o rescriere a istoriei. Speranța în aceste timpuri este una spre trecut; monarhia a reprezentat întotdeauna un principiu al stabilității și al echilibrului politic, după cum a afirmat sincer și răspicat un moț simplu, de 90 de ani: „Dumneavoastră veți fi întotdeauna Regele Nostru, al românilor!”.