Cu o întârziere fenomenală (aproape două săptămâni), am ajuns să scriu şi despre graduating day. Moment interesant, pe care îl voi descrie fără a fi foarte siropos sau patetic în exprimare.
Iau totul cronologic, cât mă mai ţine memoria. Marţi seara, serenadă, unde am întârziat datorită faptului că am adormit ca un prunc, iar Răzvan a lungit-o şi el puţin. Nu contează, a fost o seară faină, cu discuţii la macskahaz şi cu pus AC/DC în Score. În Score, Raiul houseului de 2 lei, ritmat pe acelaşi bpm o oră întreagă. Piesă pe care totuşi s-a cam dansat...Dani, deliric, mă ia la discuţii filosofice pe care doar el le poate cugeta, doar în anumite momente, bine alese. Venind acasă cu Roşu, pe la 2 noaptea, vedem cum un peşte îşi bate femeia în mijlocul drumului, pentru "egy millio laj szopas".
Miercuri, definitivat medii, chestii, trestii, împărţit sonete (o chestie pe care doar în Ardeal o găseşti, invitaţie la graduating day) şi scris în album. Joi dimineaţa abia am putut dormi cât de cât. Am mers cu directoru' în turn, să vedem care-i treaba, în timp ce roşu înjura sistemul de numa' numa'.

Ziua absolvirii. Am apucat-o să o văd şi pe asta, după opt ani de veteran în Eminescu. Am avut costume de romani, imperiali şi cred că XII F a făcut furori la capitolul vestimentaţie şi ieşire (cu porumbei). Mai haotic a fost un mic moment de sincopă din culise (coşul de flori pe care l-am învârtit din stânga în dreapta). Totuşi, nu am fost generaţia blestemată, deoarece am avut parte de soare, la fel ca în toţi cei opt ani de terminare. Am ieşit imperial, ca şi gladiatorii în arene, în aplauze şi urale, în timp ce amfitrionul (directoarea) ne striga pe nume. Din păcate, costumul s-a supraîncălzit deoarece a fost conceput din materiale sintetice. Greşeală a infailibilului Inedit!

Premiu I cu 10 :D şi pentru premiul de la internaţională. Am primit drept cadou două rame cu poza şcolii, unde am scris cu pixu'peste "prestigiul şcolii". Venire acasă, poze cu rudele, cafele, sarmale, platouri, tort. Urmează a doua rundă, banchetul. Cei din B, luxos, elegant cu limuzina. Cei din C, şmecher, wild, cu motocicletele. Cei din F, şucari, balcanici, cu TIRul, răsunând a piese, coborând pe lăzi, cât se poate de imperial şi aici.
Eh, banchetul a fost într-o locaţie intimă,s-au spart pahare, s-au produs combinaţii peste combinaţii, cât se poate de neaşteptate. Nimeni, din câte ştiu nu a borât, mici incidente au fost, dar nu mari. Nu a fost bere, în condiţiile în care au fost marile călduri (oameni care nu ştiu aprecia frumosul), ci doar whisky, vin, care erau cât se poate de "răcoritoare".
De aici, direct la şcoală, unde am fost primi, am servit-o pe doamna Gigelia cu pălincă, am băut cu statuia lui Eminescu şi s-a dansat până la 10 dimineaţă, când domnul director ne-a dat afară. Deliric! Pot spune că a fost unul dintre cele mai faine bancheturi din ultimii ani, cunoscând bine situaţia generaţiilor antecedente. Urmează în câteva zile, bacalaureatul şi alte minuni.