n
m
întorsu-m-am din Sibiu cu un gust amar pe buze. E adevărat, sunt mândru că sunt transilvănean şi că vin dintr-un oraş care în ochii mei e destul de frumos. Totuşi, am constatat diferenţa fenomenală între AICI şi ACOLO. Noica zicea că suntem situaţi "întru" între o lume balcanică a Levantului şi cultura Europei Centrale. S-a înşelat în privinţa acestui unic loc situat la poalele Carpaţilor, chiar în inima României.
Ţin să precizez, în Sibiu sau Cluj chiar există librării. În Sătmar trebuie să ne bucurăm cel mult cu o Diverta în care mereu pute a pateu de porc mâncat pe măsuţa care se presupune a fi de lectură. Mai cu zâmbetul pe buze, mai cu tristeţe, constat că nu suntem chiar atât de vestici şi trebuie încă să ne luptăm să scăpăm de un Balcani impur, adevărata tragedie a culturii române, alături de umbra marelui Urss, de care încet încet ne descotorosim ca bătrâna de hainele vechi. Pentru amenajarea oraşului Sibiu, toată stima oraşului Sibiu şi primarului de naţionalitate germană, care ne aduce aminte că suntem într-o ţară europeană.
Visăm până atunci la Moş Crăciun şi Miculaş de ciocolată, râdem, ne întrebăm uneori retoric banalităţi de gen "Ce faci de rev?" fără a mai pronunţa toate cuvintele...aşa nu vom fi oameni, fraţilor..ci doar trup, fără spirit.