Este ultima zi din an. Ar fi necesar să privesc undeva în spate, la ceas de cumpănă şi să văd ce mi-a oferit anul acesta. Cred că ar fi blasfemitor să clasific anii precum vinurile şi să spun, 2008..."An buun, an buun!". Totuşi nu mă pot plânge; a fost un an plin de împliniri, îndeosebi în prima parte. Înspre iulie august puţin s-a împuţit treaba, da-încet încet lucrurile sper că se limpezească lumea. Privesc în spate şi mă minunez câte s-au întâmplat cu mine anul acesta: am crescut, am gustat din mierea vieţii, dar inevitabil şi din rahat. Am văzut Botoşenii (again), Strasbourg, Viena, Salzburg, Păltiniş (fără jurnal), Sibiu, Beliş, Cluj, Rzeszow şi Varşovia.
Încerc acum în ultimele ore din anul lui 2008 să sintetizez viaţa României. Parcă circul nu a fost la fel de mare ca şi în 2007, dar am văzut că dorinţa unora de putere îi înnebuneşte. Am văzut şpăgi date la alegători, am văzut candidaturi, competiţii murdare, Guvern făcut de-ampraştia, criză care debutează timid, ca o cocotă de lux, cu un surâs şi o privire de sub machiajul strident, pentru ca la anu să regretăm faptul că am plătit pentru o partidă de amor cu un munte de femeie ascuns bine sub corsetul elegant. Când ne vom trezi, dama de lux va avea toţi baniii noştri, iar noi, vom fi legaţi de pat cu cătuşele folosite adineaori pentru a anima distracţia. Suntem mici pioni într-un joc pe care doar nebunii îl înţeleg şi constată cu amărăciune: Ce nebunie!
Ne-am şi temut de experimentul de la Geneva, am şi văzut şi steaua de Crăciun, un pic şi de zăpada. Am gustat şi dragostea, şi zăpuşeala....Un regret am: că nu am fost la Metallica. Să sperăm că vom avea un an nou mai bun, mai fericit, cu împliniri şi cu învingerea crizei mondiale.

Motto: "Cel ce nu pastrează Crăciunul în sufletul său, nu-l va găsi niciodată sub un copac."Roy L. Smith
Ce aduce Crăciunul nou pentru fiecare din noi? Modernitatea acestei sărbători a a adus o serie de schimbări pe care acum chiar 10-15 ani nici nu ne-am fi gândit: cozi la supermarketuri în speranţa de a cumpăra cât mai mult şi nicidecum la biserici pentru a lua binecuvântarea preotului, cazuri de indigestie care cresc exponenţial, dând bătăi de cap medicilor. Refuzăm şi blamăm austeritatea, arătându-ne în schimb o opulenţă care este foarte fragilă, după cum se vede. Încă mult anunţata criză economică nu a atins dramatic România, dar încet-încet efectele se resimt şi pe plan naţional şi local. Rata şomajului este în creştere şi SUA, ţara spre care cu multă râvnă privim este cea mai afectată.
Anul acesta cadourile stau îndesate, trântite pe rafturi cu miile gata pentru a fi cumpărate şi puse sub tradiţionalul brad. Multe dintre ele nu vor fi cumpărate datorită lipsei puterii băneşti a românului. Să ne amintim, criza pornită în 1929 a fost una de supraproducţie şi nu de subconsum, după cum mulţi tind să afirme eronat. Nici farmecul copilului mic de a-l vedea pe Moşu' nu mai este la fel. Spre exemplu, în Bucureşti aproape 4000 de indivizi deghizaţi vor colinda străzile. Cu siguranţă copiii vor fi derutaţi când vor vedea patru moşi deodată. Iar costumul în varianta feminină este chiar o jignire profundă adusă sărbătorii, prin vulgaritatea aşa-ziselor Crăciuniţe.
În micul şi calmul oraş de pe malul Someşului lucrurile stau puţin mai cumpătat. Fără nămeţi, cu câteva căciuli care amintesc de tichia lui Moş Crăciun, câţiva brazi şi concerte de colinde, fie în varianta simfonică, de la Filarmonica de Stat "Dinu Lipatti", religioasă în mai toate parohiile sau mai laică, prin serbările şcolare sau acţiunile Casei de Cultură "G.M.Zamfirescu" şi Şcolii de Arte. Cu siguranţă vor fi ambuteiaje, din nefericire accidente şi incidente medicale specifice. După cum observaţi, românul s-a americanizat şi el şi preferă sedentarismul, mâncarea grasă, obscenitatea este ridicată pe un soclu uriaş, iar Biserica încetul cu încetul uitată. Nu m-aş mira ca în câţiva ani Crăciunul să se transforme într-o bacanalie, sărbătoare pe care vechii greci o închinau lui Bacchus, zeul vinului şi a plăcerilor lumeşti. Modestia şi umilinţa vor fi doar vagi ecouri ale unor vremuri de mult apuse, iar tot ce va fi rămas va fi porcul, care va trona semeţ pe masă.
Dorinţa de transcendent pe care o aduce Crăciunul se pierde brusc în faţa munţilor de mezeluri, de carne, de băutură. Visul feeriei, colindelor simple se pierde inevitabil. Însă acum avem nevoia cea mai mare de Dumnezeu: ne aşteaptă vremuri grele, din toate punctele de vedere, economic, social şi politic şi deja tind să cred că doar El ne poate salva: nu Emil Boc, nu vreun plan de reconstrucţie şi nicidecum munţii de carne. Astfel, vă urez un Crăciun fericit, în care să nu uitaţi că este şi ziua în care s-a născut Iisus Hristos, deocarece, chiar dacă pare uimitor, sunt unii care nu ştiu acest lucru.

Rockerii sătmăreni au avut parte de un concert pe cinste în această sâmbătă. Aflat la cea de-a XII-a ediţie, Christmas Fest a adus în acest an pe scena sătmăreană nume cunoscute din genul metalului românesc, precum Majestic, Truda, Krepuskul şi Voices of Silence. Concertul a fost unul reuşit din punct de vedere organizatoric, desfăşurându-se în incinta sălii de spectacol a Casei de Cultură "G.M.Zamfirescu". Seara a fost deschisă de către formaţia sătmăreană Majestic (Matei Silaghi-chitară solo, voce, Sebastian Silaghi- chitară armonie, voce, Mihai Antonescu-bas, Dragoş Silaghi-tobe) au încălzit atmosfera cu coverurile unor piese cunoscute din repertoriul rock internaţional: Metallica, Deep Purple şi Black Sabbath, dar şi compoziţii proprii. Chiar dacă la început publicul nu a fost prea numeros, numărul participanţilor a crescut, iar ei au fost primiţi cu aplauze şi bis de către auditoriu şi celelalte trupe. Trupa a cântat cel mai bine în cadrul festivalului "Muzica Inimii Mele", iar drept recompensă piesele lor vor fi înregistrate în cadrul unui studio profesionist din Satu Mare. Numele este derivat din jocul de calculator Lineage II, unde există o armură Majestic, care înnobilează totul. Îşi doresc să cucerească scena rockului românesc şi de ce nu, mondial. Adevărata senzaţie a fost făcută prin cooptarea la anumite piese a unei veritabile clone a solistului de la AC/DC.

Truda-surpriza serii

Au urmat apoi cei de la Truda, o formaţie care a cântat în toată ţara, într-un turneu intitulat sugestiv "Taraf Nation". Pentru ei Satu Mare a reprezentat şi un moment de răscruce deoarece s-au aflat la cel de-al 50-lea concert. Primele piese au fost primite cu rezervă de către public, dar odată cu interpretarea coverului "Roots, Bloody Roots" de la Sepultura, aceştia şi-au câştigat simpatia. Formaţia de powercore abordează teme adresate împotriva unor categorii ai societăţii româneşti. Stilul lor este inspirat din formaţii precum Lamb of God, Slipknot sau Chimeira.

Krepuscul- filosofi ai metalului

Această formaţie a fost prezentă la SamFest Rock, iar prestaţia lor deosebită s-a repetat şi aseară. Clujenii sunt deosebiţi deoarece în versurile cântecelor lor prelucrează opere lirice ale lui Lucian Blaga. Trupa a fost înfiinţată în 2005 şi au ajuns la o formulă stabilă de 3 oameni. Totul a început de la o joacă, o încercare de combinare a metalului şi a altor genuri, precum industrial, thrash sau black. Solistul nu a dat tot ce e mai bun, dar nici nu s-a menajat prea mult, simţind cu adevărat acest gen de muzică. Bateristul a oferit un solo de excepţie, în cel mai profesionist posibil. Ziua de sâmbătă a fost un motiv de sărbătoare mai diferit pentru solist, deoarece i-a fost ziua de naştere, iar de această dată publicul i-a cântat un sincer „La mulţi ani”.

Voices of Silence-un metal de excepţie

Cu un solist de excepţie, aducând puţin a Hansi Kürsch (Blind Guardian), Voices of Silence au fost fenomenali, completând regalul de rock al Crăciunului la Satu Mare. O formaţie care este tot din Cluj, dar este o veterană a scenei metalului românesc. Piesele au accente de power/progressive, iar albumul nou scos, “The Human Saga” nu a dezamăgit deloc. Un nume pretenţios, de operă rock, cum e acest trebuia dublat de o realizare pe masura în ambele zone - şi cea lirică şi cea muzicală- pentru ca demersul să fie unul credibil. Riffurile si solourile sunt mult mai prezente pe întregul album şi mai inspirate decât pe Thunderground, dând întregului material o nuanţă mult mai agresivă decât cea cu care ne obişnuise VOS. Momentele de inspiratie clasică si neoclasică sunt în continuare un trademark al trupei, dar daca pe precedentele realizîri acestea erau aproape în intregime discursuri ale clapei, în seara de sâmbătă a predominat chitara. Rockerii au fost mulţumiţi de prestaţia acestor formaţii, mulţumind totodată organizatorilor. Publicul a fost unul receptiv, venind chiar din alte oraşe pentru concert (Baia Mare, Cluj-Napoca).

n
m
întorsu-m-am din Sibiu cu un gust amar pe buze. E adevărat, sunt mândru că sunt transilvănean şi că vin dintr-un oraş care în ochii mei e destul de frumos. Totuşi, am constatat diferenţa fenomenală între AICI şi ACOLO. Noica zicea că suntem situaţi "întru" între o lume balcanică a Levantului şi cultura Europei Centrale. S-a înşelat în privinţa acestui unic loc situat la poalele Carpaţilor, chiar în inima României.
Ţin să precizez, în Sibiu sau Cluj chiar există librării. În Sătmar trebuie să ne bucurăm cel mult cu o Diverta în care mereu pute a pateu de porc mâncat pe măsuţa care se presupune a fi de lectură. Mai cu zâmbetul pe buze, mai cu tristeţe, constat că nu suntem chiar atât de vestici şi trebuie încă să ne luptăm să scăpăm de un Balcani impur, adevărata tragedie a culturii române, alături de umbra marelui Urss, de care încet încet ne descotorosim ca bătrâna de hainele vechi. Pentru amenajarea oraşului Sibiu, toată stima oraşului Sibiu şi primarului de naţionalitate germană, care ne aduce aminte că suntem într-o ţară europeană.
Visăm până atunci la Moş Crăciun şi Miculaş de ciocolată, râdem, ne întrebăm uneori retoric banalităţi de gen "Ce faci de rev?" fără a mai pronunţa toate cuvintele...aşa nu vom fi oameni, fraţilor..ci doar trup, fără spirit.

Astăzi va începe festivalul Christmas Fest 2008, organizat de către Casa de Cultură "G.M. Zamfirescu". Organizat pe diferite secţiuni, seria de concerte va fi deschisă de către genul muzical jazz-blues. De la ora 19 vor evolua pe scena Filarmonicii de Stat "Dinu Lipatti" cunoscutul duo Csaba Cserey cu Harry Tavitian. După cum afirmă numeroşi specialişti el este "cel mai important jazzman român contemporan". Tavitian are un stil propriu, inconfundabil, bine definit în noul jazz est-european, prin diversele sale experiente artistice. Muzica sa este un amestec de Thelonious Monk, Mal Waldron, Cecil Taylor, Dollar Brand, muzica de camera contemporana, blues, muzica medievala, folclor din Balcani. Radacinile lui armenesti sunt, de asemenea evidente. Muzica sa are un puternic caracter etnic. Harry Tavitian este pasionat de sincretismul artelor. Exemple sunt elementele de teatru instrumental si costum din concertele sale si muzica de scena (live) scrisa la piesele "Furtuna" de Shakespeare "Melissa" de Kazantzakis, cu Victor Rebengiuc în rolul principal si "Orgasm" de Vlad Zografi. În duete evoluează cu artişti precum Mihai Iordache, Anatoly Vapirov sau Alexander Balanescu. El va evolua alături de percuţionistul Csaba Cserey, profesorul sătmărean care are numeroase spectacole la rând, începând de la "Marşul tobelor", până la proiectele precum In Extenso sau Tutora.
Atilla Weinberger este un muzician promotor al blues-uluui american în România. Împreună cu formaţia sa (Harry Tavitian-pian, Corneliu Stroe-baterie, Cătălin Rotaru-chitară bas) vor sfida regimul comunist şi vor promova acest gen muzical în România. În 1997, Weinberger cântă în Piaţa Universităţii cu ocazia vizitei preşedintelui S.U.A., Bill Clinton. Ca urmare, primeşte un mesaj de mulţumire semnat personal de preşedintele american. Preţul biletelor este de 35 şi 20 de lei, dar spectacolul este garantat şi îşi merită valoarea.