răvaș online: un poem cu ursul compulsiv

0 Comments

nu te gândi la un urs polar

așa începuse toată povestea enunțată

pe măsuri săltate de muzică gâtuită

nu te gândi la ursul polar-

îmi suna ca o mantră inversă în mintea crăpată-

buhăitul animal cu labe păroase

cu piele aproape alb-metalizat săltă printre rutinile mele :

spălat de dinți & mers la veceu & masa de dimineață unde

începeam să nu mai folosesc miere ca să nu-i momesc limba crăpată

ce ar fi devastat întreaga cămăruță de cămin

totul a început în mai – citeam despre acest animal

-animal de canal și animal inegal-

nu mâncasem nimic, iar micii ganglioni ce își activează

colorații hormoni începeau să o ia razna

formele acelui gras animal suculent

mi-au speriat acele motorașe stricate

au speriat chiar și grasa de pe palier

ce mănâncă din pachetul mă-sii în oficiu

cu degetele goale pe stomacul veșnic gol

la examen ca noroc- nu primisem sistemul digestiv al ursului polar

-aș fi preferat să anexez un maț din propria mea burtă leneșă de sub tricou-

am zis să fac un pact : dacă o fi să vină ursul polar

va veni oricum așa că

nu te gândi la un urs polar-

dacă zic de trei ori

nu va veni sigur

nu te gândi la un urs polar

complex, uneori calculat

îi citesc cu interes sau îmi sunt dragi