donna, știu un lucru: întotdeauna ai fi vrut să scrii un poem din vârful degetelor mâinii tale stângi. acele terminații albe nu au existat niciodată, s-au retras ca gheara unei pisici în propria carne sidefie donna, donna- fată care și-a pătat

Continue Reading...

zineb- frumusețea ta,  de regină a pustiiurilor africane, se arăta doar fidelilor împărțeam în fiecare seară carnea și ceaiul și cuvântul și fapta erai kabylă, nu marocană- mi-ai și scris cu o inexactă mândrie într-un alfabet pe care nimeni nu-l

Continue Reading...

moment de răsuflu în fața masei de miazănoapte pe care mâncam în fiecare seară de noiembrie.te-am ascultat în compania fumului de țigară și a pereților haussmanieni- se înșiraseră între coaste de femeie frumoasă toate micile tale răutăți de care nu

Continue Reading...

peste Europa bântuia o altă fantomă, mara, de această dată mult mai personală- te-am regăsit descompusă, cu ochii tăi albaștri,nu știam cum să reacționez degetele cărnoase (ale mamei tale ) nu s-au mai putut distinge de pietrele de pavaj, reconstruiau

Continue Reading...

Alice, eram în Londra, și dintr-o dată, mi-ai scris un mesaj condensat. Eram uimit de literele telefonului, buchisite cu tot felul de înflorituri victoriene, întorsături de raze și de-o politețe ce sigur nu venea din zona mea. M-am speriat, mi-am

Continue Reading...

mi-am întins printre buzele tale toate nuanțele posibile de albastru parizian de la drapelul bombardat în place de la Republiaque, la cerul de deasupra castelului de duminică am recapitulat: între ecranul meu și tableta ta se înșiruiau câteva lanțuri muntoase, câteva

Continue Reading...