tag:blogger.com,1999:blog-28786683724555479722024-02-20T03:36:22.981+01:00răvaș onlinerăvaș online
.Adrian G.Matushttp://www.blogger.com/profile/11844720575382322041noreply@blogger.comBlogger236125tag:blogger.com,1999:blog-2878668372455547972.post-55471639347629146052019-01-25T15:17:00.000+01:002019-01-25T15:17:06.019+01:00perestroika încă nu venise<br />
<div class="MsoNormal">
perestroika încă nu venise.</div>
<div class="MsoNormal">
dincolo de uzinele din cernobâl se mai aflau câteva ascunse
Zone. </div>
<div class="MsoNormal">
pădure de pini dimineața</div>
<div class="MsoNormal">
raze galbene printre trunchiurile de copaci</div>
<div class="MsoNormal">
mergi, mergi în pantaloni scurți și ie cu brodeli albastre</div>
<div class="MsoNormal">
te oprești, culegi o crizantemă clară</div>
<div class="MsoNormal">
te așezi, scoarță groasă fâșâie <span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">și ridică puțin colb<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
dar știi si tu, printre plante:</div>
<div class="MsoNormal">
ești doar între luxuriantele sinapse ale altei persoane.</div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
la marginea patului, ochi deschiși:</div>
<div class="MsoNormal">
cameră galbenă, fin mucegai uitat într-un colț</div>
<div class="MsoNormal">
butonul de la whatsapp mai albastru ca oricând</div>
<div class="MsoNormal">
vecinul speriat de matrix și cabluri fuge departe</div>
<div class="MsoNormal">
nu vrea să asculte cântec de leagăn </div>
<div class="MsoNormal">
spus unui copil din Rezistența franceză</div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
fără ghid, ocupi ascunsa Zonă ca un blând muson de toamnă</div>
<div class="MsoNormal">
străin de noi toți, dar atât de fertil</div>
<div class="MsoNormal">
mai adevărat apari în pădurea luminoasă de pini</div>
<div class="MsoNormal">
mai adevărat stai între galbene raze de soare.</div>
<br />Adrian G.Matushttp://www.blogger.com/profile/11844720575382322041noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2878668372455547972.post-22398678423964030682018-11-11T13:13:00.002+01:002018-11-11T13:13:48.440+01:00mediteranape plaja murdară<br />
stai și judeci încă o dată. secvența e bună:<br />
soarele mării răsare din nou. portul din genova stă calm<br />
tu ești doar ochiul și urechea ce te învață maeștrii zen<br />
un punct pe plajă ce înoată leneș în apa călduță de septembrie.<br />
<br />
istoria ta: mici angoase de middle-class potolite cu berile de vineri și sâmbătă seara<br />
crochiuri reușite, dar expoziții ratate<br />
oftezi, stai și judeci încă o dată: secvența tot e bună.<br />
<br />
nu vezi, dar marea are în spate și alte cadre<br />
tu poți fi copil pierdut, fugit de războaie eșuat cu capul în jos pe plajă<br />
botezăm drama noastră colectivă cu numele Alan Kurdi<br />
<br />
tu poți fi acel frumos om cu perfecții dinți sidefii<br />
cu inima ascunsă între malta și siracusa<br />
flori nu te așteaptă când debarci în noua lume,<br />
măcar gloanțele nu te mai ating.<br />
<br />
poți fi fata de la noi din est, legată sub autostradă,<br />
trup vândut pe saltelele de sub arcadele pictate de ucenicii lui michelangelo<br />
<br />
foarte ușor, uiți că marea nu aduce doar întâlniri de zei<br />
mediterana n-o naște doar pe venus<br />
mediterana naște și ură și frică<br />
<br />
dar pe plaja murdară,<br />
mai stai și judeci încă o dată<br />
oftezi: secvența răsăritului e aproape perfectă.Adrian G.Matushttp://www.blogger.com/profile/11844720575382322041noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2878668372455547972.post-25853209544858053002018-09-19T12:01:00.001+02:002018-09-19T12:01:41.867+02:00un soi de manifest al ultimilor patru ani<br />
fantoma încă îmi bântuie prin europa<br />
am lăsat orașe în spate cu zâmbetul pe buze și sufletul vraiște<br />
am zis ”I would prefer not to” către cluj<br />
orice ar fi însemnat și cluj<br />
către parisul cu bombe și ghiozdane verificate la intrare<br />
către dresda cu ochii de sticlă de la șase dimineața,<br />
către berlinul prea întins pentru abonamentul meu de metro<br />
chiar și către wroclaw, ce mi-a pierdut și mi-a aflat mințile sub o șină de tramvai.<br />
<br />
mă pierd în est și bine fac o vreme<br />
n-am mai zis, abia acum îmi amintesc că n-am zis<br />
despre donerul din alexanderplatz unde am stat tăcuți în fața halbelor de bere<br />
berlinul a ascuns tăcere.<br />
franța a ascuns tăcere<br />
<br />
paris, răsărit de noiembrie:<br />
n-am zis, n-am zis<br />
nu era nimic de zis la picioarele ruginite ale turnului eiffel<br />
<div>
<br /></div>
<br />
n-am zis<br />
n-am zis că aș fi cântat pe discul cu cohen<br />
doar ca să te amuzi cum mă hlizesc și eu la karaoke<br />
<br />
<br />
n-am zis<br />
n-am zis acele replici ce le repetam cu dexteritatea unui actor<br />
pe autocar, cu plasele bine legate de părinți<br />
pe bicicletă seara când veneam de la lucru<br />
-portocaliul se întindea de-a lungul senei și mirosea a fân-<br />
n-am mai apucat să zic poveștile spuse autostopiștilor<br />
-albastrul cerului îmi bătea drept în cap-<br />
n-am mai zis despre cum treceam granițele<br />
-gălbuia pălincă ascunsă bine în plasa de rafie-.<br />
<br />
<div dir="ltr" id="yiv9619345965yui_3_16_0_ym19_1_1502395491227_5937" style="font-family: "times new roman", "new york", times, serif; font-size: 16px;">
<br /></div>
<div dir="ltr" id="yiv9619345965yui_3_16_0_ym19_1_1502395491227_5937" style="font-family: "times new roman", "new york", times, serif; font-size: 16px;">
spre est, băiete, spre est:</div>
pe hartă, acest loc poartă numele de graz-<br />
lasă deoparte această redută a luptei ce unii o mai numesc dragoste<br />
tromboane amăgitoare<br />
călătorilor de aici le rămân doar albele tunici<br />
fantome ce bântuie neostoit prin europa.Adrian G.Matushttp://www.blogger.com/profile/11844720575382322041noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2878668372455547972.post-78654924161172837212018-07-07T13:56:00.001+02:002018-07-07T13:57:27.896+02:00amiaza, înainte de procesiune<br />
<div style="text-align: justify;">
în satul Lenicie de lângă Cracovia, femeile în fiecare an pictează flori pe pereți înainte de Rusalii. nu e deloc un obicei ancestral, vechi de când lumea. în 1960, două harnice gospodine s-au apucat să își vopsească porțile după ce s-au certat pentru un motiv banal: care are un bărbat mai bun la pahar. de atunci, în fiecare an, polonezele ștergeau cu var florile de anul trecut și se luau din nou la întrecere. așa și-au petrecut timpul în vremea colhozului, așa și-l petrec și acum.</div>
<br />
amiaza, înainte de procesiune:<br />
a se lua cu multa apă, cel putin doi litri,<br />
s-a spus, de la școală,<br />
aveți grija:<br />
aceste pastile dau greața grea a stomacului<br />
ele aduc transpirația celor care sunt in sevraj<br />
ne-am temut pentru orice posibile crime<br />
e mai greu de uitat, dar e la fel de ușor de inceput<br />
<br />
așa e corpul, hăbăuc ca un șarpe ce iese pentru prima dată la soare,<br />
izbucnește si tresare între smochini<br />
am uitat de cearta cu spinoza:<br />
fraților, să nu uitați de corp.<br />
<br />
<br />Adrian G.Matushttp://www.blogger.com/profile/11844720575382322041noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2878668372455547972.post-58186615136142632942017-09-24T20:27:00.002+02:002017-09-24T20:38:24.962+02:00din arhivele spitalului<br />
arhivele spitalului orășenesc ne spun:<br />
în maternitatea în care care ne-am născut la o distanță de douăzeci și trei de ore<br />
s-a întrerupt preț de trei minute curentul.<br />
<br />
tăcerea din acel miez de noapte ne va rămâne preț de o viață în urechi<br />
ea ți-a adus spasmele de astm<br />
ea mi-a adus toate spaimele de pe lume<br />
<br />
tăcerea ți-a stat pe retină, neagră ca nopțile în care nu mai ai nici vise<br />
tăcerea ți-a fost pe limbă, nu poate fi pusă pe niciun portativ<br />
<br />
la nunțile celor mai buni prieteni, tăcerea e un rar condiment<br />
ea îngheață toate supele aburinde din găinile cele mai grase<br />
ea fură culoarea din obraji femeilor ce se pudrează în baie<br />
ea se ascunde printre sticlele ce trebuie bine destupate și rapid băute<br />
și tot se aude<br />
cavourile din paris vuiesc pe lângă această tăcere.<br />
<br />
<br />
<br />
<br />Adrian G.Matushttp://www.blogger.com/profile/11844720575382322041noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2878668372455547972.post-29087836359045384612017-07-22T12:19:00.000+02:002017-07-22T12:20:28.454+02:00Spectrele contraculturii<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;"> </span><b style="text-indent: -18pt;"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">1.1.</span></b><b style="text-indent: -18pt;"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">Argumentul
cercetării.</span></b></div>
<div class="MsoListParagraph" style="line-height: normal; margin-left: 54.0pt; mso-add-space: auto; mso-list: l1 level2 lfo1; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<b><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">Revoluția anilor 1960, din punct de
vedere filosofic, vrea să fie o „reîntoarcere”,
o „revenire”, exact ca în sensul inițial al termenului de <i>revolutio</i>. O revenire la natură, la
sentimentul trăirii plenar și ideal. În
mod general, revoluția încheie un capitol, dar și începe un altul. După multe
turbulențe, bâjbâieli conceptuale nesigure și experimente sociale -care de
multe ori s-au soldat cu eșecuri, rebelii acelor ani au preluat ideile prezente
în acel timp, dezvoltându-le în medii total neașteptate. Astăzi, Daniel
Cohn-Bendit, acel rebel parizian al anilor 1968, este europarlamentar, iar
Vaclav Havel, el însuși participant la mișcările protestatare, a fost ultimul
președinte al Cehoslovaciei și primul președinte al Cehiei. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">Revoluția este făcută prin intermediul
oamenilor și în mod ideal, pentru oameni. În schimb, față de celelalte
revoluții pe care istoria ne învață, un rol mult mai important l-a jucat muzica<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn2" name="_ftnref2" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[1]</span></span><!--[endif]--></span></a>.
Pentru prima dată, profitând și de avantajul înregistrării și a dezvoltării
sonore, muzicienii au transformat micile zumzete și reproșuri în strigăte și
acorduri ce s-au auzit în marile săli de concerte și dincolo de oceane și
Cortini de Fier. Platon susținea, în <i>Republica,
</i>un lucru esențial: muzica poate să susțină valorile unui stat sau
dimpotrivă să le deconstruiască, însă într-o modalitate mult mai potențată
decât oricare altă formă de artă. Acest îndemn îl lansa, undeva din surdină și
Nietzsche, precum și mulți, mulți alți gânditori din secolele precedente.
Pentru prima dată, acest postulat a fost demonstrat, fără nicio urmă de
îndoială. În linii mari, anii 1960 pot
fi înțeleși prin metafora spectrului. În funcție de poziția geografică și de
optică, lumi total diferite ni se întruchipează, chiar dacă la o primă prezență
sunt reuniți sub aceeași tutelă. Sunt rebeli muzicieni, activiști, cu o
orientare de stânga sau de dreapta, narcomani sau sereni, sunt <i>rebeli cu cauză</i> și <i>rebeli fără cauză</i>. În această lucrare vom încerca să înțelegem
acest spectru, prin referirea comparativă atât la rebelii cu o cauză, acei
hipioți din Europa de Est care au încercat să se revolte împotriva sistemului
comunist și într-o mare măsură, au reușit să miște câteva pârghii ale acestui
mecanism ideologic, cât și la cei din Europa de Vest. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoListParagraph" style="line-height: normal; margin-left: 54.0pt; mso-add-space: auto; mso-list: l1 level2 lfo1; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<b><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;"><br /></span></b></div>
<div class="MsoListParagraph" style="line-height: normal; margin-left: 54.0pt; mso-add-space: auto; mso-list: l1 level2 lfo1; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">1.2.</span></b><!--[endif]--><b><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">Premise
metodologice: despre corpusuri și alți monștri.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">O astfel de cercetare utilizează metode
diferite față de istoriografia „clasică” deoarece, în fond, discutăm despre un
grup marginal, ostracizat de către stat. Înainte de a explora aceste grupuri
alternative, trebuie să înțelegem funcționarea acestui stat. Rebelii Europei de
Est protestează în primul rând, împotriva comunismului, astfel încât
înțelegerea acestuia este esențială. Ulterior, putem vedea care sunt
alternativele, luptele paralele împotriva
Statului. Analiza unei ample mișcări precum contracultura este
problematică din perspectiva surselor. Mai mult decât atât, poate chiar stârni
bătăi de cap în momentul în care ne propunem să înțelegem ce se întâmplă în
Europa de Est. Astăzi, marile lucrări dedicate contraculturii vest-europene
lucrează în primul rând cu reviste și publicații ale epocii, care- chiar dacă
au fost efemere-, au existat într-un număr considerabil mai mare decât cele din
Europa de Est.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;"> Pentru a lămuri receptarea contraculturii, am
considerat necesar să utilizăm o paletă mult mai amplă de surse, din moment ce
nu există o sursă programatică clară și unitară (precum un text, o revistă care
să reunească <i>toate</i> mișcările ce se
revendică de la contracultură). Astfel, sunt de parcurs produsele artistice ale epocii- precum
poezia și versurile, autobiografiile (ce apar în număr tot mai mare începând
din 2010), dar și interviuri orale cu diverși martori ai fenomenului. Rapoartele
<i>Securității</i> sunt mai puțin importante<i>, </i>deși își au rostul lor în prezenta
cercetare. Argumentul este următorul: din aceste surse istorice putem vedea
mijloacele de contracarare a <i>hipioților, </i>dar
ele nu ne oferă o înțelegere despre ceea ce hipioții înșiși credeau despre
ei. Astfel, metoda de lucru nu este una
strict istorică, ci încearcă să preia în mod firesc și fără a suprasolicita,
ustensile de lucru din diverse domenii. După cum spuneam, doar utilizarea
arhivelor sau analiza interviurilor ne poate da o imagine dispersată și fără
nicio credibilitate științifică, dar confruntarea lor ne poate oferi o
înțelegere clară. Studiul dorește a fi la granița dintre <i>istoria ideilor, antropologia culturală </i>și <i>istorie globală<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn3" name="_ftnref3" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><b><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[2]</span></b></span><!--[endif]--></span></a>. </i>Aceste
discipline apreciază istoria alternativă, relația dintre individ și comportamentul
său într-o anume societate și influențele/dialogurile dintre culturi. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">Ce putem să preluăm dintr-o astfel de abordare?
Premisa de pornire este faptul că grupurile situate la un nivel inferior/
marginal al societății, nu se supun în mod total forțelor grupurilor dominante,
ci există în permanență o negociere, o transformare și o autonomizare<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn4" name="_ftnref4" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[3]</span></span><!--[endif]--></span></a>.
Subiectele deja abordate, după cum spuneam, sunt foarte răsfirate: clasa
proletară engleză<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn5" name="_ftnref5" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[4]</span></span><!--[endif]--></span></a>, o amplă
reflexie asupra culturii universale pornind de la luptele de cocoși din Bali<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn6" name="_ftnref6" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[5]</span></span><!--[endif]--></span></a>,
sistemul punitiv al penitenciarelor <a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn7" name="_ftnref7" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[6]</span></span><!--[endif]--></span></a>
și al ospiciilor<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn8" name="_ftnref8" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[7]</span></span><!--[endif]--></span></a> sau interesanta
analiză asupra satului Montaillou din 1294 în 1324<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn9" name="_ftnref9" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[8]</span></span><!--[endif]--></span></a>.
Pornind de la <i>micro-istorie, </i>istoricii
încearcă să propună un sistem global, dar fără să declame o <i>reconstrucție completă și lineară. </i>Această
premisă hermeneutică este înțeleasă de la sine în studiile literare, dar
studiile istorice cer o buclă metodologică lămuritoare. În consecință, astfel
de analize vizează mult mai mult <i>ambianța
</i>decât <i>adevărul. </i>Clifford Geertz
sugerează termenul de <i>think description- </i>prin
care înțelege următorul lucru: cercetătorul privește cultura ca un amplu sistem
semiotic ce poate fi interpretat, niciodată în mod definitiv expus<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn10" name="_ftnref10" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[9]</span></span><!--[endif]--></span></a>.
Simțim influența fenomenologiei, dar el se ancorează în câteva puncte mult mai
pragmatice: cercetătorul culturii respective trebuie să aibă atât poziția de <i>insider</i> (înțeles aici ca <i>inițiat) </i>al culturii, cât și cea de <i>outsider (străin). </i>Altfel spus,
cercetarea trebuie să fie o traducere, iar cercetătorul nu este un <b>spion </b>(în înțelegerea lui
Levi-Strauss), ci un traducător de discurs<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn11" name="_ftnref11" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[10]</span></span><!--[endif]--></span></a>.
Propunerea lui este ca o cercetare să încerce să fixeze în text o realitate ce
este perisabilă, iar istoriografia existentă o neglijează<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn12" name="_ftnref12" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[11]</span></span><!--[endif]--></span></a>.
Privirea antropologiei culturale este puțin mai amplă, dar fără a fi speculativă
deoarece, prin evitarea de a căuta grile definitive, mizează mult mai mult pe <i>propuneri de interpretare. </i>Interpretări
care, evident, vor să se apropie cât mai mult de <i>adevăr. </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">La o scară mai largă, câteva studii s-au
făcut deja în 1990, dar ele erau incluse în varii lucrări sociale sau vizau,
mai degrabă, niște curiozități academice personale. Vorbim despre studiul lui
Sabrina Petra Ramet din 1990 sau Timothy W. Ryback din același an<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn13" name="_ftnref13" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[12]</span></span><!--[endif]--></span></a>.
Abia după 2010, apar mult mai multe studii pe această temă deoarece, după cum
spuneam, asistăm la o explozie de publicații autobiografice, ca și interviuri.
Există numeroase cărți de interviuri și referințe în presă referitoare la <i>anii 1960, 1970 </i> sau 1980<i>.
</i>O serie de publicații este coordonată de Doru Ionescu, jurnalist ce are
avantajul de a cunoaște multe vedete rock, dar și acces la arhivele TVR. La o
scară transnațională, o excelentă analiză apare în revista East Central Europe<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn14" name="_ftnref14" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[13]</span></span><!--[endif]--></span></a>,
iar până în momentul de față, cea mai importantă lucrare este cea a lui W. J.
Risch, apărută în SUA<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn15" name="_ftnref15" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[14]</span></span><!--[endif]--></span></a>.
În ceea ce privește spațiul românesc, există câteva menționări ale acestui
fenomen. În primul rând, Ștefan Borbely se interesează de acest fenomen-, atât
în studii<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn16" name="_ftnref16" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[15]</span></span><!--[endif]--></span></a>, cât și de la
catedră, unde predă un curs ce vizează contracultura americană și diversele
variante ulterioare. În ceea ce privește mișcările contestatare, un interesant
punct de pornire este lucrarea lui Adi Dohotaru<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn17" name="_ftnref17" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[16]</span></span><!--[endif]--></span></a>. Ca încheiere, menționăm că la fel de
problematică este și analiza relației dintre poeții generației optzeciste și
epistema contraculturii. Aceasta este întotdeauna menționată în interviuri<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn18" name="_ftnref18" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[17]</span></span><!--[endif]--></span></a>,
dar puține lucrări au analizat efectiv în ce măsură textele optzeciștilor au
fost influențate de către contracultura americană sau melanjul unic dintre
naționalism-comunismul ceușist și acest fenomen de dincolo de Ocean. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;"> </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;"><b>2.1. Demonul teoriei: Ce este
contracultura?<o:p></o:p></b></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">Din punct de vedere teoretic,
contracultura constituie încă și la această oră o veritabilă dezbatere
culturală și identitară. Plaja de
identificare a acestui concept este întinsă și astfel oferă un risc
terminologic sporit. Contracultura în sens larg poate fi privită ca un
anti-curent, un refuz al instituționalismului, o negare a normelor, un puternic anarhism, o subcultură, o cultură
populară, o mișcare protestatară, o propunere a unor valori alternative,o
afirmare a unor modalități diferite de viață sau o antiteză a unui element rigid. Rămâne de
văzut în continuare dacă este posibilă o definiție compactă a acestui fenomen.
Termenul este amplu, stârnește numeroase controverse și neînțelegeri
terminologice datorită particulei „<i>contra-”
(counter). </i>Această particulă provine din franceza veche (<i>countre) </i>și desemna la început o manevră
militară. Începând cu secolul 15 este folosit în limba engleză ca un adverb,
iar ca adjectiv de la sfârșitul secolului 16<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn19" name="_ftnref19" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[18]</span></span><!--[endif]--></span></a>.
Neînțelegerea este datorată înțelegerii eronate a acestui termen. Diferitele
științe înțeleg în mod special acest termen. Într-o accepțiunea foarte largă,
antropologia înțelege prin contracultură o mișcare de rebeliune totală
împotriva unui sistem cultural existent. Dacă realizăm un raționament de
bun-simț, putem constata că un astfel de proiect este utopic (orice formă de
negare a unei culturi se înscrie într-o cultură în aceeași măsură, ex.
avangardei ce este ulterior recuperată ca și fapt cultural de către
posterioritate). În secolul XX, termenul de contracultură capătă o înțelegere
diferită, prin nașterea, în Statele Unite, a unui fenomen situat la granița
dintre societate, muzică, militantism social și literatură: <i>contracultura. </i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">Pentru <b>Theodore Roszak</b>, primul teoretician temeinic al acestei mișcări,
acest fenomen american se naște dintr-un sentiment de nemulțumire față de
statul american. Astfel, prin contracultură, el înțelege fenomenul cultural,
social și literar ce apare în Statele Unite de după Cel De-al Doilea Război
Mondial, cu ulterioare emanații în întreaga lume. Pe scurt, acesta are o
puternică dimensiune literară prin Generația Beat. Contracultura literară se
naște înainte de cea muzicală și utilizează numeroase teme care refuză
raționalitatea. Poeți precum Allen Ginsberg, Gary Snyder și Lawrence
Ferlinghetti sau prozatori precum Jack Kerouac și William Seward Burroughs
caută soluții spirituale diverse. În
același timp, contracultura are câteva surse culturale mult mai largi: budismul
Zen, Henry David Thoreau, Hermann Hesse, Friedrich Nietzsche și Oswald
Spengler. Ce îi leagă pe toți acești străini? Foarte simplu, ne spune Roszak:
dezamăgirea față de modernitate. Cu alte cuvinte, toți utilizează o critică a
tehnologiei, mizează pe un elogiu al naturii și întorc spatele progresului
industrial al secolului XX<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn20" name="_ftnref20" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[19]</span></span><!--[endif]--></span></a>.
În filosofie, contracultura este influențată și de textele Școlii de la
Frankfurt, în mod special de către Herbert Marcuse. Gândirea acestuia este un
interesant hibrid între Karl Marx și Sigmund Freud, dar reflectă influențe
puternice ale lui Nietzsche sau filosofia orientală. Filiațiile culturale sunt
vizibile și comunică mult între ele. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;"> Nu în
domeniul literar contracultura este cea mai vizibilă, ci în cel muzical și
social. În muzică, înțelegem prin contracultură mișcarea ce se naște în anii
1950, dar are puternice rădăcini în diverse tradiții americane, fiind
influențată de jazzul și bluesul american. Nu e un secret faptul că generația
Beat nu a fost foarte entuziasmată de contracultură, poate cu excepția lui
Ginsberg, iar scriitorii mai sus-prezentați ascultau mai degrabă jazz și blues
decât muzica rock. Pe de altă parte, nu putem să nu sesizăm puternice legături
tematice, culturale și chiar și de prietenie. Pe scurt, prin contracultura
muzicală înțelegem revoluția culturii de mase, realizată de formații din Marea
Britanie sau Statele Unite, precum The Byrds, The Beatles, Led Zeppelin sau
prin muzicieni individuali, precum Jimi Hendrix, Janis Joplin. În domeniul
social, o întreagă generație a fost influențată de către acești artiști.
Astfel, se naște și o contracultură a maselor, un fenomen social ce se
concretizează tot mai mult în perioada 1965-1970, în centre precum San
Francisco sau New York. Desigur, revolta este direcționată împotriva Statului,
care în această optică reprimă creativitatea individuală. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">Trecem într-un alt spațiu geografic, cu
propriile specificități: Franța, unde pentru contracultură se preferă
utilizarea termenului Mai 68. <b>Mai 68. </b>În
Hexagon, această sintagmă cuprinde, prin dilatare și expansiune, un fenomen ce
a fost influențat de către Statele Unite, dar într-o măsură mult mai redusă
decât varianta vest-germană sau olandeză. În excelenta lucrare
istorică <b><i>68, une histoire collective</i></b><i>
(1968-1981) </i> contracultura franceză
este văzută drept un fenomen al tineretului (jeunesse), nu al tinerilor
(jeunes) <a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn21" name="_ftnref21" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[20]</span></span><!--[endif]--></span></a>, cristalizat
în urma războiului din Vietnam<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn22" name="_ftnref22" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[21]</span></span><!--[endif]--></span></a>
și declanșat în urma protestelor de la Nanterre din 22 martie 1968<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn23" name="_ftnref23" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[22]</span></span><!--[endif]--></span></a>.
Protestele culminează la începutul lunii mai 1968 prin ocuparea Cartierului
Latin<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn24" name="_ftnref24" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[23]</span></span><!--[endif]--></span></a>,
prin lupta împotriva Establishmentului cristalizat în jurul personalității lui
Charles de Gaulle. După 1968, mișcarea contraculturală din Franța este mult mai
eteroclită : <i>„une contestation
multiforme, éclatée, polycentrique”</i><a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn25" name="_ftnref25" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[24]</span></span><!--[endif]--></span></a>.
<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">Reviste precum <i>Clarté,
L’internationale situationniste, Communications,Tel Quel, La Nouvelle Critique </i>sunt
locul de confruntare și dezbatere a unor noi idei ce devin tot mai radicale<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn26" name="_ftnref26" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[25]</span></span><!--[endif]--></span></a>.
Principalii ideologi ai versiunii franceze a contraculturii sunt doi
intelectuali de prestigiu de la ENS: Jacques Lacan (cel ce promovează
psihanaliza) și Louis Althusser (interesat de marxism)<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn27" name="_ftnref27" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[26]</span></span><!--[endif]--></span></a>.
Producțiile culturale ce aparțin mișcării contraculturale franceze ale anilor
1968 sunt marcate de un puternic interes pentru temele militante. În
literatură, apar scriitori precum Georges Perec (<i>Les Choses)<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn28" name="_ftnref28" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><b><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[27]</span></b></span><!--[endif]--></span></a>, </i>iar
in filosofie se nasc noi nume precum Gilles Deleuze sau Michel Foucault in urma
acestor mișcări. <i> </i>În cinematografie, contracultura este
prezentă prin filme precum <i>La Chinoise </i>de
Jean-Luc Godard<span class="MsoFootnoteReference"><i> <a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn29" name="_ftnref29" title=""><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><b><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[28]</span></b></span><!--[endif]--></a></i></span> .Din
punct de vedere vestimentar, asistăm la apariția fustei mini (minijupe), care
schimbă percepția estetică asupra corpului, în virtutea <i>unei noi forme de libertăți<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn30" name="_ftnref30" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><b><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[29]</span></b></span><!--[endif]--></span></a>. </i>Trebuie
să ținem cont de faptul că această manifestare estetică vestimentară nu a fost
niciodată într-atât de radicală precum varianta americană, prin versiunea <i>hippie. </i>Pe de alta parte, există un
interes spre comunele libertare de genul <i>Kommune
1 Berlin</i> sau cele din Statele Unite, dar la o scară mai restrânsă față de
varianta vest-germană<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn31" name="_ftnref31" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[30]</span></span><!--[endif]--></span></a>.
Este important să punctăm justificarea eșecului mișcărilor comunitare din
contracultura Europei de Vest, dată de către Laurent Quero: <i>„l’utopie communautaire avoue alors son
paradoxe: à la fois volonté de combat et organisation concertée de la fuite”<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn32" name="_ftnref32" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><b><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[31]</span></b></span><!--[endif]--></span></a>. </i>Mișcarea
contraculturii în Franța se stinge începând cu 1974<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn33" name="_ftnref33" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[32]</span></span><!--[endif]--></span></a>.
<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">Constatăm faptul că versiunea franceză este văzută ca un
eveniment mai mult decât un fenomen. Astfel, varianta americană, vest-germană
sau chiar est-europeană este prezentă și analizată ca un fenomen prezent în mai
multe orașe și de-a lungul unor timpuri mai îndelungate, iar versiunea franceză
poziționează central evenimentul Mai 68 (prin formularea lui Artières si
Zancarini-Fournel <i>l’épicentre</i> ).
Contracultura americană, britanică și vest-germană sunt văzute ca un eveniment
mult mai larg polarizat. Totodată, există numeroase indicii asupra unui izolaționism
din partea protestatarilor francezi. Spre exemplu, Daniel Cohn-Bendit, în 1968
afirmă în cadrul unui interviu:<i>Marcuse,
qui est-ce?<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn34" name="_ftnref34" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><b><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[33]</span></b></span><!--[endif]--></span></a>,
</i>deși fără îndoială era la curent cu teoriile acestuia<i>. </i>În plus, volumele
ideologului american s-au tradus și vândut foarte puțin în perioada anilor
1968-1970 în spațiul francez. Pe de altă parte, a existat o recepționare <i>underground</i> a acestuia, însă nu
suficient de puternică la fel ca și în cazul vest-german sau american. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">Pe de altă parte, câțiva intelectuali care au demontat cu
inteligență câteva dintre mecanismele contraculturii vest-europene, arătând
câteva paradoxuri ale acesteia. Unul dintre aceștia este <b>Raymond Aron</b>, spirit lucid și cinic în raport cu mișcările de
stânga (într-un context în care era la modă să-l susții pe Stalin în Franța),
dar și cu mișcarea 1968. Intelectualul francez care în 1955 a făcut un apel la
onestitate prin lucrarea <i>Opiul
intelectualului, </i>se poziționează distinct față de mișcarea Mai 1968. În
timp ce mai toți intelectualii jubilează acest fenomen, el propune o poziție
mult mai cinică, însă lucidă. El definește această mișcare drept o psihodramă a
unui tineret debusolat. Dincolo de un discurs conservator pe care și-l asumă
parțial, Raymond Aron își justifică poziția din prisma faptului că tinerii,
derutați fiind de dubla autoritate- sovietismul și raționalitatea
tehno-birocratică, aleg cea de-a treia cale, cea a pre-marxismului, a
socialismului<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn35" name="_ftnref35" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[34]</span></span><!--[endif]--></span></a>
. În opinia sa, Mai 68 (evenimentul singular care reprezintă în virtutea lui,
contracultura franceză) este cauzat de <b>nihilism<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn36" name="_ftnref36" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><b><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[35]</span></b></span><!--[endif]--></span></a></b>
,<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn37" name="_ftnref37" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[36]</span></span><!--[endif]--></span></a>)
si de către <b>revoluția sexuală</b>
(reluând argumentul lui Herbert Marcuse si Theodore Roszak, dar într-o formă
răsturnată). El înțelege utilitatea unor reforme în sânul societății franceze
(de altfel, protestând și el, în repetate rânduri împotriva sistemului francez,
după cum își justifică poziția în capitolul al treilea al cărții). Pe de altă
parte, reproșul lui Aron este logoreea studenților, precum si absurditatea unor
cereri (<i>„la crise de mai rassemble dans
son déroulement à la crise de 1848, avec un dégré supérieur d’absurdité”<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn38" name="_ftnref38" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><b><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[37]</span></b></span><!--[endif]--></span></a></i>).
Pe de altă parte, Raymond Aron atrage atenția asupra unui lucru: poate că
revolta intelectualilor, a studenților din Europa de Est este mult mai onestă
și mai pertinentă deoarece luptă împotriva unui stat totalitar: <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-left: 36.0pt; text-align: justify;">
<i><span lang="FR" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">« pourtant,
il faut distinguer entre la révolte des étudiants qui réclament des libertés,
garanties à l’Ouest et la révolte des étudiants qui aboutirait, en dépit
peut-être des révoltes eux-mêmes, à la suppression de ces libertés. Ceux qui se
bornent à dire : « peu importent les griefs, les idéologies, les
objectifs » sont au fond des nihilistes. »<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn39" name="_ftnref39" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><b><span lang="FR" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[38]</span></b></span><!--[endif]--></span></a>.
</span></i><span lang="FR" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; text-align: justify;">
<span lang="FR" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">Astfel, pentru Raymond Aron contracultura este un fenomen prezent în toată
Europa de Vest, marcat de o puternică criză universitară, de un <i>boom-economic</i> și se manifestă plenar la
mijlocul anilor 1960. În virtutea lui, contracultura este marcată de nihilism,
desacralizare și constituie o revoluție sexuală care creează, la rândul ei alte
tensiuni. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">Jean-Pierre
le Goff </span></b><span lang="FR" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">privește retrospectiv lucrurile. Pentru el, Mai 68 și
grosso-modo, contracultura americană propun o moștenire imposibilă <i>(un
héritage impossible). </i>Mișcarea contraculturii este, în Franța, rezultatul
unei modernizări forțate a societății – ce nu a reușit nici până în anii 1950
să rezolve tensiunile sociale dintre clasele existente<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn40" name="_ftnref40" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="FR" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[39]</span></span><!--[endif]--></span></a>.
Creuzetul este, deci, puțin diferit de cel american. O interesantă poziție,
neîntâlnită la alți teoreticieni ai contraculturii, este faptul că acest
fenomen cultural este puternic înrădăcinat în scrierile absurdului :
Ionesco, Beckett, etc. Trecând analiza într-o perspectivă sociologică,
Jean-Pierre le Goff spune că această revoltă este o mișcare a <i>tinerilor răsfățați («enfants gâtés»), </i>reluând
argumentele lui Raymond Aron despre tinerii studenți<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn41" name="_ftnref41" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="FR" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[40]</span></span><!--[endif]--></span></a>.
O altă cauză a acestor mișcări, pentru ambii istorici este <i>universitatea franceză</i> ce devine tot mai puțin selectivă</span><a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn42" name="_ftnref42" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[41]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="FR" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">. Dacă citim totuși, cartea lui Allan Bloom, vedem că
modelul universitar cunoaște o criză în întreaga lume<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn43" name="_ftnref43" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="FR" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[42]</span></span><!--[endif]--></span></a>.
Analiza lui J. P. l<i>e Goff </i>se
centrează asupra unui termen-cheie, <i>violența
simbolică (une violence symbolique). </i>Cum se manifestă aceasta ? Luând
statisticile la puricat, sursele la lecturat și reluându-și interviurile, el
demonstrează că victimele reale ale protestelor din Franța (victime ale
Sistemului) sunt mult mai puține decât sunt vehiculate în discurs. Totuși,
dimensiunea politică angrenează o nebuloasă complexă de grupuscule marxiste,
marxist-leniniste, maoiste, anarho-maoiste, toate având ca punct comun
discursul împotriva fascismului, ca reacție împotriva unor violențe ambigue</span><a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn44" name="_ftnref44" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><i><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><b><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[43]</span></b></span><!--[endif]--></span></i></span></a><span lang="FR" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">. Aceasta ar fi explicația lui <i>le Goff</i> pentru idealizarea maoismului : ei cred că acesta este
o depășire a stalinismului, o evoluție a complicațiilor interne ale acestuia
(din cauza unei informări defectuoase și a unei proaste informări asupra
situației reale din China)</span><span class="MsoHyperlink"><span lang="FR" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;"> </span></span><a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn45" name="_ftnref45" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[44]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="FR" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">Astfel, definiția se conturează tot mai mult: În Europa
de Vest, contracultura este un fenomen cultural și social ce provine din
Statele Unite ale Americii <i>(Th. Roszak)</i>
ce se cristalizează în a doua jumătate a anilor 1960 <i>(Roszak, Zancarini-Fournel/Artieres, Delannoi) </i>și angrenează
tineretul (Delannoi) care refuză autoritatea statului și valorile
liberalismului (Aron, Roszak, Delannoi, Zancarini-Fournel/Artieres), pe fondul
unei puternice crize universitare (Aron). Fundamentele onto-filosofice sunt
marxismul <i>Școlii de la Frankfurt,</i>
melanjat cu psihanaliza, prezent prin scrierile lui Herbert Marcuse, Jacques
Lacan și Louis Althusser (Le Goff, Aron,
Zancarini-Fournel/Artieres). Există două dimensiuni ale contraculturii: <u>dimensiunea
estetică</u> și <u>dimensiunea politică </u>(Delannoi): <b><o:p></o:p></b></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; tab-stops: 155.0pt; text-align: justify;">
<u><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">Dimensiunea estetică</span></u><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;"> a contraculturii cuprinde în America scrierile generației Beat, revoluția
muzicală rock, fascinația pentru psihedelism și droguri, ecologie (Delannoi),
explorarea religiilor Orientului Indepartat (Roszak), interes pentru mișcări
comunarde (Zancarini-Fournel/Artieres) iar în Europa de Vest proteste
antinucleare, revoluția modei, idealizarea călătoriei și revoluția sexuală. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; tab-stops: 155.0pt; text-align: justify;">
<u><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">Dimensiunea politică</span></u><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;"> a contraculturii cuprinde în America mișcările contestatare Black
Panthers, New Left și protestele împotriva războiului din Vietnam, iar în
Europa de Vest, dorința de revizuire a marxismului, fie prin prisma maoismului
sau a anarhismului (Aron, le Goff). Ea se manifestă prin revolte, mișcări de
stradă sau o nouă formă de protest <i>sit-ins-
</i>ocuparea unor instituții. Totodată, un puternic spațiu de manifestare a
vocilor alternative este fenomenul <i>universitatea
liberă </i>(Aron, Delannoi, Roszak). <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; text-align: justify;">
<b><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; text-align: justify;">
<b><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">2.2.
Impasul teoriei. Dificultatea de a defini contracultura în Europa de Est. <o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">După cum putem deja intui, regimurile comuniste nu permit
o mișcare de protest frontală. Definiția contraculturii în Europa de Est este
mai dificil de realizat, datorită raportului ambiguu față de autorități.
Astfel, contracultura est-europeană devine o mișcare parțial ascunsă, ce
dorește uneori să schimbe sistemul politic.
Pe de altă parte, contracultura poate fi văzută și ca un fenomen de masă, ușor digerat de către
tineret<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn46" name="_ftnref46" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[45]</span></span><!--[endif]--></span></a>,
cu acceptul tacit, în anumite perioade, al autorităților. Aceste două
poziționări referitoare la contracultură sunt ambigue și nu lămuresc total
dinamica acestui curent în Europa de Est. Revenim la poziția lui Raymond Aron:
el intuiește o distincție între revolta intelectualilor est-europeni și aceea
ce se desfășura în Europa de Vest. O primă tentație ar fi să afirmăm faptul că
toate contraculturile Europei de Est se circumscriu unui fenomen de disidență.
Dacă privim contracultura strict ca o mișcare de disidență, cuprindem doar
grupurile elitiste, <i>inteligentsia </i>Europei
de Est, care doresc explicit și declarat să conteste comunismul. Etimologic,
termenul de disident provine din latină (<i>dissidens,dissidentem
</i>preluat prin cuvântul francez <i>dissident).
</i>La origini, termenul este preluat din verbul <i>dissideo, </i>care semnifică „a se revolta”, „a nu se înțelege”, prin
alăturarea particulei <i>„dis-”</i>
(împotriva) verbului <i>„sedere”</i> ( a
sta)<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn47" name="_ftnref47" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[46]</span></span><!--[endif]--></span></a>.
Astfel, substantivul denumește o persoană care se opune, este în dezacord cu un
anumit punct de vedere. Termenul a fost preluat în limba franceză în 1766
pentru a denumi mișcările protestatare hughenote. După 1940, termenul este
utilizat în sensul actual, drept opozant al unui regim politic. Disidența
capătă un sens diferit în contextul istoriei comuniste: ea este văzută drept o
„mișcare de opoziție a regimului sovietic, între 1965-1985”<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn48" name="_ftnref48" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[47]</span></span><!--[endif]--></span></a>.
Astfel, <i>disidenții </i>sunt cei care sunt
nemulțumiți de comunismul sovietic, promovează literatura de <i>samizdat </i>și critică în mod recurent
sistemul. Din punct de vedere terminologic, odată cu popularitatea lui Saharov
și a lui Soljenițân, asistăm la o răsturnare aproape filosofică a acestui
termen. Disidența este văzută drept un non-conformism care vizează
normalitatea, într-un sistem absurd. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;"> Thomas Cushman
demonstrează că există o dialectică mult mai complicată decât o simplă
opoziție, prin studiul de caz al muzicii rock underground din Uniunea
Sovietică, în Leningrad</span><a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn49" name="_ftnref49" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="FR" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="FR" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[48]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">. Simpatia imediată a elitelor est-europene față de mișcarea contraculturală este determinată de
ura împotriva statului comunist. În momentul în care aceasta este asimilată, ea
cunoaște numeroase confluențe cu sistemul oficial. Contracultura devine un
fenomen de masă, începând cu anii 1970. Într-adevăr, receptarea contraculturii
este condiționată de existența unei elite. Sumar, o putem descrie ca una
anglofonă, interesată de dinamica culturală contemporană. Aceste trăsături sunt
prezente în toată Europa de Est; nu de puține ori ea se opune pe față
sistemului politic prin melodii. Muzica poate fi considerată ca mediul ideal
prin care ideile politice pot fi transmise<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn50" name="_ftnref50" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[49]</span></span><!--[endif]--></span></a>.
Mai mult, disidența și contracultura fac parte din câmpul lexical al revoltei
împotriva unui sistem dat. Chiar și etimologic, înțelesul este apropiat. Pe de
altă parte, nu putem echivala cele două tipuri de contestare. La origine, contracultura are un caracter de disidență,
de opoziție, de revoltă împotriva unui sistem dat. Textele lui Allen Ginsberg,
protestele împotriva războiului din Vietnam, au un profund caracter de rebeliune
și pot fi interpretate ca niște mișcări de disidență. În fond, această ură
inedită împotriva statului a suscitat atenția elitelor Europei de Est. Vom
lămuri în continuare faptul că momentul în care contracultura este preluată
apar hibridizări cu sistemul oficial și devine treptat un fenomen de masă. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">Pe de altă parte, este incorect să privim contracultura
est-europeană doar ca <i>o mișcare de masă a
tinerilor</i>. La fel ca și în cazul american, în spațiul est-european au fost
atât intelectuali care au fost conștienți și și-au asumat poziția de revoltă,
cât și tineri care au preluat aceste idei dintr-un soi de snobism trecător. În
statele comuniste, față de cele capitaliste, existau mult mai multe instituții
care să coordoneze activitatea tineretului. Această „manevră” a autorităților
se înscrie într-o logică mai amplă, de formare a unui tip dezirabil de
cetățean. Pariul, parțial câștigat de către statele comuniste, a fost de a
controla toate domeniile în care omul poate să desfășoare o activitate<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn51" name="_ftnref51" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[50]</span></span><!--[endif]--></span></a>.
Astfel,tinerii au fost înregimentați în diverse organisme școlare sau civice,
unde se desfășura o îndoctrinare uneori mai subtilă, alteori forțată, prin
organisme precum <i>Uniunea Tineretului
Comunist</i>- România, <i>Kommunisticheskii
Soyuz Molodyozhi</i> (Komsomol) în URSS, <i>Savez
komunisticke omladine Jugoslavije</i> (Skoj) în Iugoslavia). Mișcarea
contraculturii nu a fost direcționată total de către stat, cu o excepție
notabilă: <i>Cenaclul Flacăra </i>din
România. Intervenții și negocieri între marginali și cenzori au existat:
relațiile nu au fost în permanență de opoziție, ci s-a căutat o coabitare mai
degrabă. Acest tip de dinamică nu este prezent într-o mișcare de disidență, unde
taberele sunt mult mai clar conturate<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn52" name="_ftnref52" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[51]</span></span><!--[endif]--></span></a>.
Mărturia lui Cserey Csaba ne confirmă faptul că uneori există o negociere între
artist și stat:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-left: 36.0pt; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;"><i>„Pe de altă parte, corupția asta și nebunia de acum era
prezentă și atunci. Altfel zis erau șefi de localuri sau șefi de club,
directori de case de cultură, chiar dacă erau controlați de securitate, mai
închideau ochii, pentru că era lume multă. Dacă nu făceai nicio abatere
mare, (. . . ),nu erai în ochii
Securității și nu erai luat. Dacă te-ai comportat frumos și ți-ai văzut de
treaba ta, puteai să faci, într-adevăr, muzică faină și așa am scăpat și noi:
aveam concerte și afișe. Bineînțeles, aveam teamă de probleme, dar am scăpat” <a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn53" name="_ftnref53" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[52]</span></span><!--[endif]--></span></a>.</i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">Mecanismele de evitare a cenzurii erau numeroase, dar ele
funcționau doar pe termen scurt, după cum susține și muzicianul Mircea Florian:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-left: 36.0pt; text-align: justify;">
<i><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">„Era un joc de-a șoarecele și pisica deoarece înainte de concert
textele erau cerute spre vizionare. Una dintre metodele cele mai senzaționale
era să îi trișezi pe față, conform formulei: dacă voi sunteți niște porci cu
noi, hai să fim și noi cel puțin obraznici. Le dădeam niște texte pe care nu le
cântam ulterior pe scenă</span><span lang="FR" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">. (…)</span></i><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;"><i>Ce doresc să spun este că puteai să îi păcălești, chiar
dacă nu erau deloc proști. Acesta este un aspect ce merită menționat. Ca
cenzori se aflau oameni inteligenți. O
mare parte din acest război era de anticipație. Noi știam că ei fac acest lucru
din oportunism, pentru că trebuia să își hrănească familiile sau nu aveau alte
opțiuni. Ei nu erau neapărat cei mai criminali și imbecili dintre toți. Jocul
acesta era foarte subtil și încercam să câștigăm noi, pe principiul celui care
dă zarul mai mare. Lumea artistică a învins de multe ori sistemul de cenzură,
dar nici într-un caz permanent, fundamental și de durată”<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn54" name="_ftnref54" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[53]</span></span><!--[endif]--></span></a> .</i><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">Putem deja intui faptul că dincolo de o preluare a unui
curent socio-cultural, discutăm, în fond, despre o hibridizare a acestora.
Aceasta depinde de caracterul regional, de tipul de comunism existent, precum
și de mentalitatea poporului respectiv. Pivotul de schimbare e prezent în
reacția statului la opiniile exprimate de artiști. Corifeii contraculturii
americane- de la Bob Dylan, Ginsberg sau Kerouac- la Led Zeppelin sau John
Lennon- nu au nevoiți să își justifice textele în fața unei autorități statale precum
confrații est-europeni, care au fost în permenență nevoiți să <i>fenteze </i>cenzura. În cazul lui Ginsberg
de pildă-problema a fost mult mai simplă- Howl s-a tipărit la Paris în momentul
în care nu putea fi imprimat în America. Astfel de „jonglerii” geografice nu
puteau fi realizate într-un stat totalitar ce nu permite contestarea. Considerăm, ca punct de pornire, faptul că
contracultura est-europeană preia, din mișcarea de disidență caracterul de
rebeliune (pentru elite), dar în același timp, este o modalitate de distracție,
de escapadă din rutina cenușie a comunismului. Pe de altă parte, odată venită
în Europa de Est, contracultura suferă modificări, adaptări ce nu mai țin cont
de fenomenul original, ci de realitățile contemporane. Perspectiva teoretică poate
să explice cadrele de bază ale acestui fenomen, nu și diferențele regionale din
cadrul Europei Centrale și de Est. Contracultura se naște dintr-un instinct al
disidenței, dar uneori este angrenată într-un fenomen social cât se poate de
firesc, ce contestă prea puțin mecanismele de bază ale statului (după cum vom
vedea cazul Cenaclului Flacăra). Ținând cont de observațiile lui Aron, J. P. le
Goff, Roszak și Cushman, am observat faptul că fenomenul contraculturii poate
suferi mutații.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; text-align: justify;">
<b><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">3.
Cadre transnationale. <o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; text-align: justify;">
<b><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">3.1.De
la Lenin la Lennon. <o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">Observăm dificultatea de a găsi o definiție teoretică a
contraculturii în Europa de Est. Noțiuni fundamentale, precum cea de <i>libertate </i>și <i>opresiune a statului </i>sunt înțelese diferit în Europa de Est și
Europa de Vest. Am dedicat prima parte a acestei lucrări pentru a explica
modalitatea prin care statul intervine în mod direct și nemijlocit în viața
privată a individului. În spațiul occidental, intervenția statului este total
diferită: chiar dacă este prezentă, într-o formă mult mai discretă, este mult
mai restrânsă. În mod paradoxal, reacțiile împotriva acestuia sunt mult mai
radicale: mișcările maoiste franceze sau grupările teroriste (precum cazul RAF
în Germania de Vest) arată una dintre „ieșirile” din contracultură:
radicalitatea armelor. Astfel, se ridică întrebarea justă: în ce măsură
dimensiunea politică a contraculturii a fost recepționată în țările comuniste?
Urmând această logică, o altă întrebare paralelă apare: a existat un dialog
între intelectualii Europei de Vest și cei din Europa de Est, în cadrul
dimensiunii politice a contraculturii? Altfel zis, care este raportul dintre <i>Rebelul cu o Cauză</i> și cel <i>fără o Cauză?<o:p></o:p></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">Este cunoscut publicului larg faptul că Jean-Paul Sartre
în anul 1970 se adresează muncitorilor pentru a realiza o uniune cu
intelectualii la Billancourt, împotriva puterii<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn55" name="_ftnref55" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[54]</span></span><!--[endif]--></span></a>,
într-un discurs cu pathos și cu efervescență. Figura lui este emblematică
pentru spațiul francez de după Cel De-al Doilea Război Mondial, un <i>intelectual angajat </i>cu o puternică
carismă publică. El are puternice simpatii comuniste: se întâlnește cu Che
Guevara în 1960 în Cuba, vizitează în repetate rânduri URSS și susține, pentru
o scurtă perioadă de timp, Partidul Communist Francez<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn56" name="_ftnref56" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[55]</span></span><!--[endif]--></span></a>.
Poziția lui Sartre față de comunism este complicată și nu constituie obiectul
prezentei cercetări deoarece implică un alt tip de instrumentar<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn57" name="_ftnref57" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[56]</span></span><!--[endif]--></span></a>.
Ce este important de menționat este faptul că în declarațiile sale publice,
Sartre susține în repetate rânduri faptul că libertatea de critică (împotriva
statului) este prezentă în URSS, chiar și după invazia din Budapesta<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn58" name="_ftnref58" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[57]</span></span><!--[endif]--></span></a>:
„<i>le citoyen soviétique améliore sans
cesse sa condition au sein d’</i></span><i><span lang="FR" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">une société en progression continuelle ». <a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn59" name="_ftnref59" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><b><span lang="FR" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[58]</span></b></span><!--[endif]--></span></a>.
</span></i><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">Sartre a constituit un model viabil pentru
intelectualitatea franceză în anii 1950, iar poziția lui politică a stârnit o
adevărată modă, chiar dacă numeroși alți intelectuali (chiar și prieteni de-ai
lui, precum Albert Camus sau Raymond Aron) i-au contestat viziunea politică. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">Cu alte cuvinte, considerăm că modelul politic sartrian a
constituit un cap de pod pentru poziția explicită de stânga în spațiul francez:
poziție care uneori chiar friza realitățile despre Gulag sau atrocitățile
comise în numele unei ideologii. Nu putem spune că Sartre nu știa: texte ce
denunțau mecanismul Gulagului sovieti existau deja din anii 1930 (Victor Serge,
Boris Souvarine, David Rousset, Victor Kravchenko)<span class="MsoFootnoteReference"> </span></span><a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn60" name="_ftnref60" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="FR" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="FR" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[59]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">Sartre impune o modă ce e continuată în anii 1960. În
Paris, angajamentul pentru cauza marxistă este continuat în anii 1960 prin
personalitatea lui <b>Louis Althusser</b>,
membru al PCF, agregat în filosofie și secretar al departamentului de Litere al
prestigioasei ENS. Fiind o figură carismatică, apropiată de studenți, el devine
foarte cunoscut în sfera înaltei intelectualități pariziene. Pe scurt,
Althusser propune relectura textelor lui Marx, în cadrul unor seminare dedicate
acestui subiect (începând din anul universitar 1964-1965)<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn61" name="_ftnref61" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[60]</span></span><!--[endif]--></span></a>.
Studenții <i>normalieni</i> care
frecventează seminariile lui Althusser sunt în egală măsură atrași de Ecole
freudienne de Paris (EFP) a lui Jacques Lacan<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn62" name="_ftnref62" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[61]</span></span><!--[endif]--></span></a>.
Dacă Althusser propune revenirea critică la textele lui Marx, Lacan este
interesat de recuperarea lui Freud. Până în acest moment, dezbaterile în jurul
revalorizării lui Marx și Lacan au loc doar la nivel teoretic. Pasul următor
este realizat de către Internaționala situaționistă, care precizează încă din
1962 necesitatea actului, a implementării teoriei revoluționare<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn63" name="_ftnref63" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[62]</span></span><!--[endif]--></span></a>.
Internaționala Situaționistă este o revistă ce își propagă conținutul subversiv
cu rapiditate, stabilindu-și o filială la Londra și alta la New York<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn64" name="_ftnref64" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[63]</span></span><!--[endif]--></span></a>.
De această dată, critica este îndreptată împotriva dezumanizării prin
industrializare, viața redusă la imperativele economice și absența unei
comunicări autentice. Influențială devine cartea lui Guy Debord, <i>La Société du spectacle, </i>în care se
identifică trăsăturile maladive ale societății capitaliste reunite sub cupola <i>unui spectacol comercial<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn65" name="_ftnref65" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><b><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[64]</span></b></span><!--[endif]--></span></a></i>.
Propagarea adevărată a temelor situaționiste are loc începând cu 22 februarie
1968, moment în care se iau primele contacte între Internaționala Situaționistă
și grupul Enrages de la Nanterre, ce îi cuprinde pe René Riesel, Daniel
Cohn-Bendit, Jean-Pierre Duteuil<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn66" name="_ftnref66" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[65]</span></span><!--[endif]--></span></a>.
La 22 martie 1968 sediul administrativ al Universității de la Nanterre este
ocupat de către Jean-Pierre Duteuil și alți 150 de studenți. Raportul cu
universitatea se schimbă: ei contestă existența regulilor și reacționează prin
radicalitate: „ils tutoient les professeurs et, si besoin est, resquillent au
restaurant universitaire. ”<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn67" name="_ftnref67" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[66]</span></span><!--[endif]--></span></a>.<i> </i>Critica capătă rapid puternice nuanțe
ideologice. <b><o:p></o:p></b></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">Merită să precizăm și situația americană deoarece
intelligentsia nu se reunește neapărat din cauza existenței unei figuri
carismatice. Cauzele sunt altele, contextul e diferit. Față de spațiul francez
și vest-german, ideile marxiste sau socialiste au avut o receptare relativ
slabă în secolul XIX sau XX. Pivotul de dezvoltare este altul: MacCarthy-ismul.
Teroarea și exagerarea în suspiciuni formează diverse solidarități neașteptate.
În 24 august 1954 președintele Eisenhower va semna un decret prin care
interzice, <i>de facto, </i>existența
Partidului Comunist în SUA<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn68" name="_ftnref68" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><i><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><b><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[67]</span></b></span><!--[endif]--></i></span></a><i>. </i>Chiar dacă perioada epurărilor s-a
încheiat, frica colectivă rămâne încă valabilă, iar legislația neschimbată până
la începutul anilor 1970. Astfel, se naște o presă underground contestatară,
care reunește hipioții, leniniștii, anarhiștii, populiștii, comunarzii,
misticii, umaniștii, maoiștii, grupurile rock și luptătorii pentru emanciparea
rasială<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn69" name="_ftnref69" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[68]</span></span><!--[endif]--></span></a>.
În reviste precum <i>Old Mole </i>(Boston), <i>The Berkeley Barb (</i>Berkeley), <i>The East Village Other </i> (New York) sau <i>The San Francisco Oracle </i>(San Francisco) apar poziții ce contestă <i>Establishmentul </i>puritan, liberal, precum
și războiul din Vietnam. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<b><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<b><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">3.2. O
incoerentă fraternitate.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">Reacția contra Establishmentului neoliberal în Statele
Unite ale Americii, împotriva societății gaulliste în Franța sau în răspăr față
de moștenirea nazistă contribuie la emergența unei mișcări de stânga. În Europa
de Est, lucrurile stau diferit: <i>Establishmentul
</i>fiind de stânga, revolta rareori capătă dimensiuni marxiste. Pe de altă
parte, ar fi oportun să ne întrebăm, în acest moment, în ce măsură această
dimensiune politică a obturat un dialog între Rebelii din Est și cei din Vest?
Cum influențază diferența politică?</span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;"> </span><span lang="FR" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">Paul Berman menționează un exemplu foarte interesant- cel
al lui Vaclav Havel. Acesta a participat, în calitate de personalitate
teatrală, la o serie de manifestări ale <i>underground-ului
</i>new yorkez al anilor 1960. El a fost invitat la prestigiosul festival
Shakespeare din New York, unde a participat cu piesa <i>The Memorandum. </i>Mai important de precizat este faptul că el a fost
martor al mișcării studențești din Columbia din 1968<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn70" name="_ftnref70" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[69]</span></span><!--[endif]--></span></a>.
Astfel, el a importat ulterior câteva dintre elementele contraculturii
protestatare americane în contracultura americană, fiind inspirat de către
mișcările prezente aici : <span style="background: white;">''The atmosphere
of that time very much inspired me, influenced me,'', declară el într-o vizită
ulterioară, din 1990 despre experiența sa
din 1968<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn71" name="_ftnref71" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[70]</span></span><!--[endif]--></span></a>. În mod particular, el
subliniat că a fost fascinate de modalitatea de protest împotriva
Establishmentului și a vechilor structuri sociale<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn72" name="_ftnref72" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[71]</span></span><!--[endif]--></span></a>.
Pe de altă parte, într-unul din eseurile sale politice, Havel nuanțează puțin
lucrurile cu privire la dialogul de idei politice între Est și Vest : <i>« Vus de l’extérieur, les dissidents
semblent constituer une sorte d’enclave microscopique et assez curieuse- car
curieusement radicale- au milieu d’une société monolithique, et qui se
manifeste de façon totalement différente. » <a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn73" name="_ftnref73" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><b><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[72]</span></b></span><!--[endif]--></span></a>. </i>Fiind
participant al contestației în ambele blocuri ideologice, poziția lui
problematizează într-un mod transnațional scopul acestor proteste. <o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="HU" style="background: white; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">Mișcarea contraculturii, la fel ca și
cea a disidenței, se distinge de varianta vest-europeană din prisma refuzului
utopiei. Havel precizează că lecția totalitarismului i-a învățat pe
intelectualii din lumea comunistă să fie sceptici la orice fel de proiect
totalizator, care este, de altminteri, foarte captivant în Europa de Vest: „ce
court-circuit de la pensée- nous sont fournis par l’Histoire: par à Marat,
Robespierre, Lénine, Baader ou Pol Pot”<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn74" name="_ftnref74" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="HU" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[73]</span></span><!--[endif]--></span></a>.<i> </i>Scepticismul la care face referință
Havel nu are nicio legătură cu curentul anglo-saxon, puțin recepționat în
Europa Centrală și de Est<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn75" name="_ftnref75" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="HU" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[74]</span></span><!--[endif]--></span></a>,
ci un scepticism eroic, care se naște pe baza lucidității refuzului utopiei de
orice tip. Astfel, putem înțelege de ce dimensiunea politică a contraculturii a
avut o receptare foarte restrânsă, în mod special după 1968. În momentul în
care <i>socialismul cu față umană </i>și-a
dovedit falimentul, interesul intelectualilor se răsfiră înspre alte nișe,
prezentate în abordarea regională: estetism, societate paralelă sau
naționalism. Aceste teme vor fi puternic explorate în contracultură sau în
emanațiile ulterioare ale acesteia. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="HU" style="background: white; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">Totodată, Havel consideră că
backgroundul cultural poate influența și alte elemente ale contraculturii,
generând hibridizări. El dă exemplul pacifismului și al ecologiei: în Europa de
Est, aceste concepte, chiar dacă sunt prezente, ele sunt golite de orice
semnificație reală. De exemplu, structuri precum „pace între popoare” sau
„dezarmare nucleară” sunt prezente, dar nu au priză la public deoarece fac
parte din limbajul de lemn. În schimb, în Europa de Vest acestea pot schimba în
mod real societatea spre un țel mai bun. În eseul <i>La politique est consciente</i> ,el pornește de la o interesantă
etimologie a cuvântului <i>grunt </i>(fermă,
pământ, dar și fundament), venit pe filieră germană în limba cehă, el susține o
reîntoarcere înspre valorile perene, înspre <i>logos</i>
în detrimentul lui <i>techné </i>(venind pe
o clară filiație culturală heideggeriană). Contestarea lui Havel, de data
aceasta în sens filosofic, nu politic, este direcționată împotriva oricărei
forme de putere birocratică și anonimă</span><a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn76" name="_ftnref76" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="background: white; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[75]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="HU" style="background: white; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">.
Într-o altă formă conceptuală, dar venind dintr-o perspectivă marxistă
(Școala de la Budapesta), Gaspar Miklos Tamás propune conceptul de <i>post-fascism, </i>tocmai pentru a defini
spectrul larg al totalitarismului. Putem observa că un interes recurent în
Europa Centrală și de Est pentru explicația globală a totalitarismului și
încercarea de a trasa un dialog. Desigur, în Europa Centrală și de Est au
existat numeroase alte facțiuni și școli filosofice care s-au preocupat într-o
formă sau alta de revizuirea marxismului, prin preluarea și lectura unor texte
din <i>Școala de la Frankfurt. </i>Pe de
altă parte, aceste grupuri de gândire nu au influențat foarte mult dinamica
contraculturii în Europa de Est, aceste chestiuni fiind discutate în grupuri
restrânse. Cea mai mare frică a cadrelor
nu era muzica rock, ci aceste idei neomarxiste, care amenințau <i>stabilitatea </i>unui sistem post-stalinist.
Într-un sistem șubred, reforma este periculoasă. Vaclav Havel mai explică cum
nevoia de utopie a resuscitat în permanență interesul pentru comunism, chiar dacă realitatea dovedea falimentul unui
astfel de proiect:<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-left: 36.0pt; text-align: justify;">
<span lang="HU" style="background: white; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;"> „je ne peux m’</span><span lang="FR" style="background: white; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">empecher de penser que le péril qui menace la culture
occidentale vient moins des missiles SS-20 que de la culture occidentale
elle-meme. Quand un étudiant gauchiste francais m’a dit une fois, avec un
accent d’enthousiasme sincère, que le Goulag était le prix qu’il fallait payer
pour les idéaux du socialisme et que Soljénitsyne n’est qu’un individu aigri,
j’ai été pris d’une profonde nostalgie. L’Europe n’est-elle donc vraiment pas
capable de tirer la leçon de sa propre histoire ?<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftn77" name="_ftnref77" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="FR" style="background-attachment: initial; background-clip: initial; background-image: initial; background-origin: initial; background-position: initial; background-repeat: initial; background-size: initial; font-size: 11.5pt; line-height: 115%;">[76]</span></span><!--[endif]--></span></a></span><span lang="FR" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<b><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<b><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">Concluzii.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">Contracultura a contribuit la alegerea
și cernerea unor alte valori. Rămâne discutabil în ce măsură acestea sunt cele
mai bune. Trebuie să conștientizăm faptul că această mișcare marchează o criză,
o criză ce a existat la nivel transnațional și care și-a format propriile ei
răspunsuri, uneori <i>ad-hoc. </i>Dacă în
America, contracultura protesta împotriva unui stat tot mai intruziv, care
promova false valori, în Europa parizienii protestau împotriva unui sistem
școlar, universitar și social învechit, reprezentat prin excelență de Charles
de Gaulle. Trebuie să precizăm limpede: toate protestele ulterioare își
revendică, metodologic sau identitar, resursele din cadrul contraculturii
anilor 1960. Nu putem înțelege corect <i>sit-ins-urile
</i>din Place de la République din aprilie 2016 fără a face apel la
experimentele similare pariziene și americane ale anilor 1960. În egală măsură,
protestele din Europa de Est se revendică în surdină cu contracultura. Mă refer
strict la ideea de protest, de <i>occupy </i>(ocuparea
universităților din Cluj-Napoca și București în 2013), protestul pașnic (Roșia
Montană, Protestele Februarie 2017), protestul prin vestimentație (prezent de
pildă, în ampla mișcare Czarny Protest din Polonia, 2016) sau asocierea cu un
anumit eveniment muzical (Protestele Colectiv). Toate aceste mișcări își au
originea în nebuloșii ani 1960. Singura diferență este faptul că astăzi, prin
Internet comunicarea este net diferită. Fără urmă de îndoială, scopurile sunt
diferite, însă anii 1960 aduc, ca noutate, un alt tip de protest: pașnic,
non-violent, dar ferm. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">Această lucrare dorește să urmărească
raportul dintre contracultura est-europeană și cea vest-europeană. Pe viitor, o
abordare regională comparativă ar putea oferi o perspectivă mult mai clară
asupra variațiilor acestui „spectru”. În paralel, ar fi utilă o aprofundare a
acestui subiect prin analizarea unui punct de vârf al acestui fenomen: 1968,
atât în Europa de Vest, cât și în Europa de Est.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormalCxSpLast" style="line-height: normal; margin-left: 18.0pt; mso-add-space: auto; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<b><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">Surse
primare.<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpFirst" style="line-height: normal; margin-left: 18.0pt; mso-add-space: auto; mso-list: l2 level1 lfo4; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">1.<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal; line-height: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">Aron, Raymond. 1968. <i>La révolution introuvable. Réflexions sur les événements de Mai, </i>Paris:
Edition Fayard, Collection <i>En Toute
liberté. </i><b><o:p></o:p></b></span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="line-height: normal; margin-left: 18.0pt; mso-add-space: auto; mso-list: l2 level1 lfo4; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">2.<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal; line-height: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">Havel, Václav. 1997. <i>Viața în adevăr. </i>Traducere și postfață de Jean Grosu. Prefață de
Andrei Pleșu, București: Editura Univers.<b><o:p></o:p></b></span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="line-height: normal; margin-left: 18.0pt; mso-add-space: auto; mso-list: l2 level1 lfo4; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">3.<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal; line-height: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">Havel, Václav.1991. <i>Open Letters :Selected Writings 1965-1990. </i>New York :
Alfred A. Knopf.<b><o:p></o:p></b></span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="line-height: normal; margin-left: 18.0pt; mso-add-space: auto; mso-list: l2 level1 lfo4; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">4.<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal; line-height: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">Havel, Václav.1986. <i>Politics and Conscience. </i>Stockholm :Rowohlt Verlag.<b><o:p></o:p></b></span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="line-height: normal; margin-left: 18.0pt; mso-add-space: auto; mso-list: l2 level1 lfo4; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">5.<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal; line-height: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">Michnik, Adam. 1993. <i>The Church and the Left.</i> Chicago : University of Chicago
Press.<i> </i><b><o:p></o:p></b></span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="line-height: normal; margin-left: 18.0pt; mso-add-space: auto; mso-list: l2 level1 lfo4; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">6.<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal; line-height: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">Miłosz, Czesław. 1969. <i>Widzenia nad Zatoką San Francisco (A View of San Francisco Bay); </i>Paris:
Instytut Literacki.<b><o:p></o:p></b></span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpLast" style="line-height: normal; margin-left: 18.0pt; mso-add-space: auto; mso-list: l2 level1 lfo4; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">7.<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal; line-height: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">Interviuri personale cu Mircea Florian și Marcela Saftiuc.<b><o:p></o:p></b></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-left: 17.85pt; mso-add-space: auto; text-align: justify; text-indent: -17.85pt;">
<b><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">Metodologie :<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpFirst" style="line-height: normal; margin-left: 17.85pt; mso-add-space: auto; mso-list: l0 level1 lfo3; text-align: justify; text-indent: -17.85pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">1.<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal; line-height: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">Bayly, Christopher. 2006. <i>AHR Conversation : On Transnational History </i>in <i>American Historical Review </i>111.<b><o:p></o:p></b></span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="line-height: normal; margin-left: 17.85pt; mso-add-space: auto; mso-list: l0 level1 lfo3; text-align: justify; text-indent: -17.85pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">2.<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal; line-height: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">Conrad, Sebastian. 2015. <i>Global Geschichte. Eine Erfuhrung. </i>Munich: C.H. Beck Verlag. <b><o:p></o:p></b></span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="line-height: normal; margin-left: 17.85pt; mso-add-space: auto; mso-list: l0 level1 lfo3; text-align: justify; text-indent: -17.85pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">3.<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal; line-height: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">Delacroix, C. Dosse, F. Garcia P and Offenstadt N.
2010. <i>Historiographies. Concepts et
debats. </i>Follio Gallimard. <b><o:p></o:p></b></span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpLast" style="line-height: normal; margin-left: 17.85pt; mso-add-space: auto; mso-list: l0 level1 lfo3; text-align: justify; text-indent: -17.85pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">4.<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal; line-height: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">Iriye, Akira. Saunier, Pierre-Yves. 2009. <i>The Palgrave Dictionary of Transnational
History. </i>New York : Palgrave.<b><o:p></o:p></b></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-left: 17.85pt; mso-add-space: auto; text-align: justify; text-indent: -17.85pt;">
<b><span lang="FR" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">Surse secundare:</span></b><span lang="FR" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpFirst" style="line-height: normal; margin-left: 17.85pt; mso-add-space: auto; mso-list: l3 level1 lfo2; text-align: justify; text-indent: -17.85pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">1.<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal; line-height: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">Berman, Paul. 1999. <i>Les revoltes de 1968. Une fraternité incohérente, </i>in Francois
Fejto, J.Rupnik, <i>Le Printemps
tchecoslovaque 1968. Preface de Vaclav Havel. </i>Paris: Editions
Complexe.</span><b><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="line-height: normal; margin-left: 17.85pt; mso-add-space: auto; mso-list: l3 level1 lfo2; text-align: justify; text-indent: -17.85pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">2.<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal; line-height: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">Berman, Paul.1996. <i>A Tale of Two Utopias : The PoliticalJourney of the Generation of
1968. </i>Norton : New York.</span><b><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="line-height: normal; margin-left: 17.85pt; mso-add-space: auto; mso-list: l3 level1 lfo2; text-align: justify; text-indent: -17.85pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">3.<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal; line-height: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">Bischof, Gunther, Karner, Stefan and Ruggenthaler,
Peter. 2010. <i>The</i> <i>Prague Spring and the Warsaw Pact Invasion of Czechoslovakia in 1968</i>,
Plymouth: Rowman & Littlefield Publishers Inc.<b><o:p></o:p></b></span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="line-height: normal; margin-left: 17.85pt; mso-add-space: auto; mso-list: l3 level1 lfo2; text-align: justify; text-indent: -17.85pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">4.<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal; line-height: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">Berindei Mihnea. Andreescu, Gabriel. 2016. <i>Scrisori catre Radio Europa Libera.</i>
Vol.II, Iasi :Editura Polirom,.<b><o:p></o:p></b></span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="line-height: normal; margin-left: 17.85pt; mso-add-space: auto; mso-list: l3 level1 lfo2; text-align: justify; text-indent: -17.85pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">5.<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal; line-height: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">Caute, David. 1968. <i>Sixty- Eight. The Year of the Barricades,</i> London:Hamish Hamilton.<b><o:p></o:p></b></span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="line-height: normal; margin-left: 17.85pt; mso-add-space: auto; mso-list: l3 level1 lfo2; text-align: justify; text-indent: -17.85pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">6.<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal; line-height: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">de Waresquiel, Emmanuel. 2004. <i>Le siècle rebelle. Dictionnaire de la contestation au XXe siècle. </i>Paris :<i> </i>Larousse.<b><o:p></o:p></b></span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="line-height: normal; margin-left: 17.85pt; mso-add-space: auto; mso-list: l3 level1 lfo2; text-align: justify; text-indent: -17.85pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">7.<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal; line-height: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">Delannoi, Gil. 1990.
<i>Les années utopiques 1968-1978, </i>Paris :Editions
la Découverte.<b><o:p></o:p></b></span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="line-height: normal; margin-left: 17.85pt; mso-add-space: auto; mso-list: l3 level1 lfo2; text-align: justify; text-indent: -17.85pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">8.<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal; line-height: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">Falk, Barbara.2003.<i>The Dilemmas of Dissidence in East-Central Europe.</i>
Budapest :CEU Press.<b><o:p></o:p></b></span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="line-height: normal; margin-left: 17.85pt; mso-add-space: auto; mso-list: l3 level1 lfo2; text-align: justify; text-indent: -17.85pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">9.<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal; line-height: normal;">
</span></span></b><!--[endif]--><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">Fields, Belden. 1984.<i>French Maoism, The 60s without apology</i>, Minneapolis: University of <b><o:p></o:p></b></span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="line-height: normal; margin-left: 17.85pt; mso-add-space: auto; mso-list: l3 level1 lfo2; text-align: justify; text-indent: -17.85pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">10.<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal; line-height: normal;"> </span></span></b><!--[endif]--><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">Minnesota Press.<b><o:p></o:p></b></span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="line-height: normal; margin-left: 17.85pt; mso-add-space: auto; mso-list: l3 level1 lfo2; text-align: justify; text-indent: -17.85pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">11.<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal; line-height: normal;"> </span></span></b><!--[endif]--><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">Frei,
Norbert.2008.<i>1968. Jugendrevolte und globaler
Protest.</i> Munchen : Deutscher Taschenbuch Verlag.<b><o:p></o:p></b></span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="line-height: normal; margin-left: 17.85pt; mso-add-space: auto; mso-list: l3 level1 lfo2; text-align: justify; text-indent: -17.85pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">12.<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal; line-height: normal;"> </span></span></b><!--[endif]--><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">Horn,
Gerd-Rainer. <i>The Spirit of ’68. Rebellion
in Western Europe and North America, 1956-1976. </i>Oxford : Oxford
University Press. <b><o:p></o:p></b></span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="line-height: normal; margin-left: 17.85pt; mso-add-space: auto; mso-list: l3 level1 lfo2; text-align: justify; text-indent: -17.85pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">13.<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal; line-height: normal;"> </span></span></b><!--[endif]--><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">Klimke, Martin
and Joachim Scharloth (ed.). 2008. <i>1968
in Europe: A History of Protest and Activism, 1956-1977, </i>Palgrave Macmillan
Print.<b><o:p></o:p></b></span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="line-height: normal; margin-left: 17.85pt; mso-add-space: auto; mso-list: l3 level1 lfo2; text-align: justify; text-indent: -17.85pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">14.<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal; line-height: normal;"> </span></span></b><!--[endif]--><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">le Goff,
Jean-Pierre. 1998. <i>Mai 68. L’héritage impossible. </i>Paris :<i> </i>La Découvre.<b><o:p></o:p></b></span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="line-height: normal; margin-left: 17.85pt; mso-add-space: auto; mso-list: l3 level1 lfo2; text-align: justify; text-indent: -17.85pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">15.<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal; line-height: normal;"> </span></span></b><!--[endif]--><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">Markovic, Dragan
R.1985. <i>’68 : Studentski bunt i
drustvo.</i>Belgrad : SSO Srbije.<b><o:p></o:p></b></span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="line-height: normal; margin-left: 17.85pt; mso-add-space: auto; mso-list: l3 level1 lfo2; text-align: justify; text-indent: -17.85pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">16.<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal; line-height: normal;"> </span></span></b><!--[endif]--><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">Ramet, Sabrina
P. 1995. <i>Social Currents in Eastern
Europe. The Sources and Consequences of the Great Transformation, Second
Edition,</i> Durham and London: Duke University Press.<b><o:p></o:p></b></span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="line-height: normal; margin-left: 17.85pt; mso-add-space: auto; mso-list: l3 level1 lfo2; text-align: justify; text-indent: -17.85pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">17.<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal; line-height: normal;"> </span></span></b><!--[endif]--><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">Robert,
Frédéric. 2012.<i> L’Amérique des années 60.
</i>Paris :<i> </i>Michel Houdiard
Editeur.<b><o:p></o:p></b></span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="line-height: normal; margin-left: 17.85pt; mso-add-space: auto; mso-list: l3 level1 lfo2; text-align: justify; text-indent: -17.85pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">18.<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal; line-height: normal;"> </span></span></b><!--[endif]--><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">Roszak,
Theodore. 1969. <i>The Making of a
Counterculture, Reflections on the Technocratic Society and its Youthful
Opposition. </i>New York:<i> </i>Anchor
Books, Doubleday and Company Inc.<b><o:p></o:p></b></span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="line-height: normal; margin-left: 17.85pt; mso-add-space: auto; mso-list: l3 level1 lfo2; text-align: justify; text-indent: -17.85pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">19.<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal; line-height: normal;"> </span></span></b><!--[endif]--><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">Ryback, Timothy.
1990. <i>Rock around the Bloc: A History of
Rock Music in Eastern Europe and the Soviet Union, </i>New York. <b><o:p></o:p></b></span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="line-height: normal; margin-left: 17.85pt; mso-add-space: auto; mso-list: l3 level1 lfo2; text-align: justify; text-indent: -17.85pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">20.<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal; line-height: normal;"> </span></span></b><!--[endif]--><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">Stuart-Hughes,
H. 1988.<i>Sophisticated Rebels :The
Political Culture of European Dissent. 1968-1987. </i>Cambridge, MA :
Harvard University Press.<b><o:p></o:p></b></span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="line-height: normal; margin-left: 17.85pt; mso-add-space: auto; mso-list: l3 level1 lfo2; text-align: justify; text-indent: -17.85pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">21.<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal; line-height: normal;"> </span></span></b><!--[endif]--><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">Tismaneanu,
Vladimir (ed.).2011. <i>Promises of 1968.
Crisis, Illusion, and Utopia. </i>Budapest : Central European University
Press.<b><o:p></o:p></b></span></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpMiddle" style="line-height: normal; margin-left: 17.85pt; mso-add-space: auto; mso-list: l3 level1 lfo2; text-align: justify; text-indent: -17.85pt;">
<!--[if !supportLists]--><b><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">22.<span style="font-family: "times new roman"; font-size: 7pt; font-stretch: normal; font-weight: normal; line-height: normal;"> </span></span></b><!--[endif]--><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;">Zancarini-Fournel, Michelle. Artières, Philippe.
2015. <i>68. Une histoire collective (1962-1981)</i>. Paris: Editions La
Découverte.</span><b><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 11.5pt;"><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoListParagraphCxSpLast" style="line-height: normal; margin-left: 17.85pt; mso-add-space: auto; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormalCxSpFirst" style="line-height: normal; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormalCxSpMiddle" style="line-height: normal; tab-stops: 155.7pt; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal;">
<br /></div>
<br />
<div>
<!--[if !supportFootnotes]--><br clear="all" />
<br /><div id="ftn2">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref2" name="_ftn2" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[1]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"> </span><b><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: RO;">Theodore Roszak, </span></b><i><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: RO;">The
Making of a Counter Culture, </span></i><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: RO;">Anchor Books, Doubleday and Company, Inc. , Garden City,
New York, 1969.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn3">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref3" name="_ftn3" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[2]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"> </span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: RO;">Prin <i>istorie globală (global geschichte) </i>dorim
să urmărim în ce măsură un fenomen este sincronic, individual sau împărtășit
într-un spațiu comun. A se vedea perspectiva lămuritoare a lui Sebastian
Conrad, <i>Global Geschichte. Eine
Einfuhrung, </i> C. H. Beck Verlag,
Munchen, 2013. <o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn4">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref4" name="_ftn4" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[3]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: FR;"> </span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: RO;">Adrian
Nicolau, <i>Introduction. La construction d’</i></span><i><span lang="FR" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: FR;">une nouvelle identité sociale </span></i><span lang="FR" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: FR;">in Adrian
Nicolau (ed. ), <i>La vie quotidienne en
Roumanie sous le communisme, </i>Préface de Serge Moscovici, Edition
L’Harmattan, 2008, p. 29. </span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: RO;"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn5">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref5" name="_ftn5" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[4]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"> </span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: RO;">Edward P. Thompson,
<i>The Making of the English Working Class, </i>London,
1963. </span><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn6">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref6" name="_ftn6" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[5]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"> </span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: RO;">Clifford
Geertz, <i>The Interpretation of Cultures. Selected
Essays, </i>New York University Press, 1973. </span><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn7">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref7" name="_ftn7" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[6]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="FR" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: FR;">
Michel Foucault, <i>Surveiller et punir. Naissance
de la prison, </i>Editions Gallimard, Paris, 1975. <o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn8">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref8" name="_ftn8" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[7]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: FR;"> </span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: RO;">Michel
Foucault, <i>Histoire de la folie à l’</i></span><i><span lang="FR" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: FR;">âge classique. Folie et déraison, </span></i><span lang="FR" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: FR;">Editions
Gallimard, Paris, 1972<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn9">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref9" name="_ftn9" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[8]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: FR;"> </span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: RO;">Emanuel
Le Roy Ladurie, <i>Montaillou, sat occitan
de la 1294 până la 1324, </i>Editura Meridiane, București, 1992. </span><span lang="FR" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: FR;"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn10">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref10" name="_ftn10" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[9]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"> </span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: RO;">„believing,
with max Weber, that man is an animal suspended in webs of significance he
himself has spun, I take culture to be those webs, and the analysis of it to be
therefore not an experimental science in search of law but an interpretative
one in search of meaning”,<i> </i>Clifford
Geertz, <i>op. cit. </i>, p. 5. </span><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn11">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref11" name="_ftn11" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[10]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"> </span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: RO;">„As
interworked systems of construable signs (what, ignoring provincial usages, I
would call symbols), culture is not a power, something to which social events,
behaviours, institutions, or processes can be causally attributed; it is a
context, something within which they can be intelligibly- that is, thickly-
described”,<i> ibid. , </i>p. 14. <o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn12">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref12" name="_ftn12" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[11]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: FR;"> </span><i><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: RO;">Ibid. , </span></i><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: RO;">p. 21. <o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn13">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref13" name="_ftn13" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[12]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"> Sabrina Ramet, <i>Rocking
the State : Rock Music and Politics in Eastern Europe and Russia</i>, Westview
Press, Boulder, SUA, 1994 et Timothy W. Ryback,
Rock Around the Bloc <i>: A History
of Rock Music in Eastern Europe and the Soviet Union, Oxford University Pres</i>s,
1990. <o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn14">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref14" name="_ftn14" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[13]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"> East Central Europe (4/2011). </span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: RO;"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn15">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref15" name="_ftn15" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[14]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"> W. J. Risch (ed. ),<i>Youth and Rock in the Soviet Bloc, </i>Lexington
Books, Langham, USA, 2015. </span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: RO;"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn16">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref16" name="_ftn16" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[15]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: RO;">
Stefan Borbély, Visul lupului de stepă, Editura Dacia, Cluj-Napoca,1999 și Homo
Brucans și alte eseuri, Editura Contemporanul, București, 2011. <o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn17">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref17" name="_ftn17" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[16]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="FR" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: FR;"> Adi
Dohotaru,Anii 1960: mișcări contestatare în SUA, pref. </span><span style="font-family: "times new roman" , "serif";">Ovidiu Pecican, Editura Eikon,
Cluj-Napoca, 2008. </span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: RO;"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn18">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref18" name="_ftn18" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[17]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: FR;"> </span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: RO;">Mihail
Vakulovski, <i>Portret de grup cu generația
optzeci (Poezia), </i>Editura Tracus Arte, 2011. <o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn19">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref19" name="_ftn19" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[18]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: FR;"> </span><a href="http://www.etymonline.com/index.php?term=counter&allowed_in_frame=0"><span lang="FR" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: FR;">http://www.
etymonline. com/index. php?term=counter&allowed_in_frame=0</span></a><span lang="FR" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: FR;"> ,
accesat la data de 7. 11. 2015. <o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn20">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref20" name="_ftn20" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[19]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"> Theodore Roszak, <i>op.cit. </i>în Technocracy’s Children: “under
the technocracy we become the most scientific of societies; yet, like Kafka’s
K. , men throughout the developed world become more and more the bewildered
dependents of inaccessible castles wherein inscrutable technicians conjure with
their fate”,<i> </i>p. 13. <o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn21">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref21" name="_ftn21" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[20]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: FR;"> </span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: RO;">”pour
eux, il y a des jeunes, pas une jeunesse”, Philippe Artieres et Michelle
Zancarini-Fournel, <i>68- une histoire
collective,</i>La Decouverte Poche, Paris, 2008. <o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn22">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref22" name="_ftn22" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[21]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: FR;"> </span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: RO;">”la
guerre qu Vietnam a été, en France, à l’origine d’une mobilisation multiforme
qui a reprénté un espace de convergence d’intervention de la gauche et de
l’extreme gauche, essentiellement entre 1965 et 1968”,<i> ibid. , </i>p. 39. </span><span lang="FR" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: FR;"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn23">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref23" name="_ftn23" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[22]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"> </span><i><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: RO;">Ibid. , </span></i><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: RO;">p. 49-55. <o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn24">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref24" name="_ftn24" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[23]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"> </span><i><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: RO;">Ibid. , </span></i><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: RO;">p. 224-248. <o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn25">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref25" name="_ftn25" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[24]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"> <i>Ibid. , </i>p. 405. <o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn26">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref26" name="_ftn26" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[25]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: FR;"> <i><span lang="FR">Ibid. , </span></i><span lang="FR">pp. 76-79. <o:p></o:p></span></span></div>
</div>
<div id="ftn27">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref27" name="_ftn27" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[26]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: FR;"> </span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: RO;">„<i>le retour à Marx” de Louis Althusser, ibid. ,
</i>p. 127 et <i>„le retour à Freud de Jacques
Lacan”, ibid. , </i>p. 128. </span><span lang="FR" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: FR;"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn28">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref28" name="_ftn28" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[27]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: FR;"> </span><i><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: RO;">Ibid. , </span></i><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: RO;">p. 63-66. <o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn29">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref29" name="_ftn29" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[28]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: FR;"> </span><i><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: RO;">Ibid. , </span></i><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: RO;">p. 57-60. <o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn30">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref30" name="_ftn30" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[29]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: FR;"> </span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: RO;">„la
minijupe traduit un moment de création d’</span><span lang="FR" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: FR;">une forme à fort pouvoir de
perturbation esthétique en ce qu’elle donne à voir le corps, et réussit
pourtant à devenir à la fois un vêtement courant et le symbole du renouveau
esthétique de la décennie », <i>ibid. ,
</i>p. 75. <o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn31">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref31" name="_ftn31" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[30]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"> </span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: RO;"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn32">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref32" name="_ftn32" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[31]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"> </span><i><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: RO;">Ibid. , </span></i><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: RO;">p. 532. <o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn33">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref33" name="_ftn33" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[32]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"> </span><i><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: RO;">Ibid. , </span></i><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: RO;">p. 750-752. <o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn34">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref34" name="_ftn34" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[33]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: FR;"> </span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: RO;">Michel
Trebitsch, <i>Marcuse, cet inconnu </i>dans <i>Les circulations de la pensée critique de
1956 à 1968, </i>G. Dreyfus-Armand, R. Frank, M-F. Lévy, M. Zancarini-Fournel
(ed. ), <i>Les années 1968 les temps de
contestation, </i>Editions Complexe, 2000, p. 72. <o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn35">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref35" name="_ftn35" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[34]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="FR" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: FR;">
„ils reviennent au pré-marxisme, au socialisme utopique, ils oublient un siècle
d’histoire”, Raymond Aron, <i>La révolution introuvable.
Réflexions sur les événements de Mai, </i>Edition Fayard, Collection <i>En Toute liberté, </i>196 p. 14. <o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn36">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref36" name="_ftn36" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[35]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="FR" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: FR;"> „
les révolutionnaires trotskystes, maoistes et autres, peuvent eventuellement
détruire, mais ils ne peuvent pas refaire un ordre”,<i>ibid. ,</i> p. 28<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn37">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref37" name="_ftn37" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[36]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="FR" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: FR;"> „la
civilisation occidentale moderne a perdu le consensus religieux”, ibid. , p. 46<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn38">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref38" name="_ftn38" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%;">[37]</span></span><!--[endif]--></span></a>
<i><span lang="RO">Ibid. , </span></i><span lang="RO">p. 34. <o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn39">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref39" name="_ftn39" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[38]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="FR" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: FR;">
Ibid. , p. 53 dar și „ Dans tous
les pays, une fraction (…) se révolte contre l’Establishment. Admettons, par
hypothèse, que les étudiants tchèques, réclamant la liberté, ne diffèrent pas
des étudiants allemands, américains ou français enthousiastes de Mao ou de
Fidel Castro –bien que, a mes yeux, une telle assimilation traduise un
nihilisme, un mépris de ces jeunes gens je me refuse a partager (…) les
étudiants des pays de l’Est réclament des libertés qui leur sont refusées
cependant que les étudiants de l’Ouest ont conscience de l’inefficacité, pour
changer le monde, des libertés dont ils jouissent. ”<i><o:p></o:p></i></span></div>
</div>
<div id="ftn40">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref40" name="_ftn40" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[39]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="FR" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: FR;">
Jean-Pierre le Goff, <i>Mai 68. L’héritage
impossible, </i>La Découvre, Paris, 1998, p. 23. <o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn41">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref41" name="_ftn41" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[40]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="FR" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: FR;"> „ la
prolongation de la scolarité et le passage à l’université accroissent le temps
de l’instabilité entre le moment ou l’on quitte la famille et celui ou l’on
parvient à une stabilité professionnelle ”, Jean-Pierre le Goff, <i>Mai 68 : l’héritage impossible, </i>La
Découverte, 1998, p. 33. </span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: RO;"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn42">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref42" name="_ftn42" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[41]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"> Aron, <i>op. cit. , </i>p. 67, <i>ibid. , </i>pp.
43-70. <o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn43">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref43" name="_ftn43" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "calibri" , "sans-serif"; font-size: 10.0pt; line-height: 115%;">[42]</span></span><!--[endif]--></span></a>
<span lang="RO">Allan Bloom, <i>Criza spiritului american. Cum universitățile au trădat democrația și
au sărăcit sufletele studenților, </i>Cuvânt înainte de Saul Bellow, Traducere
de Mona Antohi, Editura Humanitas, București, 2006. <o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn44">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref44" name="_ftn44" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[43]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: FR;"> <span lang="FR">„Au sein de la nébuleuse révolutionnaire, un terme semble résumer la
vision de la période : celui de fascisme. ”<i>, ibid. , </i>p. 189. <o:p></o:p></span></span></div>
</div>
<div id="ftn45">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref45" name="_ftn45" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[44]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"> <i>Ibid. , </i>p. 397. <o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn46">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref46" name="_ftn46" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[45]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"> De exemplu, cum apare în David
Crowley and Susan E. Reid, <i>Pleasures in
Socialism. Leisure and Luxury in the Eastern Bloc, </i>Northwestern University Press,
Evanston, Illinois, 2010. <o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn47">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref47" name="_ftn47" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[46]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: FR;"> </span><a href="http://www.etymonline.com/index.php?term=dissident"><span lang="FR" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: FR;">http://www. etymonline.
com/index. php?term=dissident</span></a><span lang="FR" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: FR;"> , accesat la data de 7. 10. 2015. <o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn48">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref48" name="_ftn48" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[47]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: FR;"> <span lang="FR">„une mouvement d’opposition au régime soviétique, en URSS, de 1965 à
1985” Emmanuel de Waresquiel, Le siècle rebe<i>lle.
</i></span></span><i><span style="font-family: "times new roman" , "serif";">Dictionnaire de la contestation au XXe siècle, </span></i><span style="font-family: "times new roman" , "serif";">Larousse, 2004, p. 248. <o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn49">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref49" name="_ftn49" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[48]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"> </span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: RO;">Thomas
Cushman, <i>Notes from Underground: Rock
Music Counterculture in Russia, </i>State University of New York Press, Albany,
1995. </span><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn50">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref50" name="_ftn50" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[49]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"> Sabrina P. Ramet, <i>Social Currents in Eastern Europe. The
Sources and Consequences of the Great Transformation, Second Edition, </i>Duke
University Press, Durham and London, 1995, p. 236. <o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn51">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref51" name="_ftn51" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[50]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="FR" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: FR;">
Vladimir Tismăneanu, <i>Despre comunism. Destinul
unei idei politice, </i>Editura Humanitas, București, 2011. <o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn52">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref52" name="_ftn52" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[51]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"> De exemplu, în volumul colectiv
Socialist Escapes (Cathleen M. Giustino, Catherine J. Plum and Alexander Vari
(ed. ), <i>Socialist Escapes. Breaking Away
from Ideology and Everyday Routine in Eastern Europe, 1945-1989, </i>Berghahn
Books, New York, 2013) se prezintă modalitățile controlate de către Stat de
relaxare și de petrecere a timpului liber. </span><span lang="FR" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: FR;">Studiul lui David J. Tompkins arată faptul că festivalele
muzicale erau controlate în Germania de Est și Polonia. <o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn53">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref53" name="_ftn53" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[52]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"> </span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: RO;">Interviu
personal Cserey Csaba, Cadre generale, întrebarea 1. 4. <o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn54">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref54" name="_ftn54" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[53]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"> </span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: RO;">Interviu
personal cu Mircea Florian, întrebarea 3. <o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn55">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref55" name="_ftn55" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[54]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"> </span><a href="http://fresques.ina.fr/jalons/fiche-media/InaEdu01222/jean-paul-sartre-a-billancourt-en-1970.html"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";">http://fresques. ina. fr/jalons/fiche-media/InaEdu01222/jean-paul-sartre-a-billancourt-en-1970.
html</span></a><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"> , </span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: RO;"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn56">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref56" name="_ftn56" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[55]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="FR" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: FR;">
Dictionnaire Philosophique de l’Université de Stanford : </span><a href="http://plato.stanford.edu/entries/sartre/#Pol"><span lang="FR" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: FR;">http://plato.
stanford. edu/entries/sartre/#Pol</span></a><span lang="FR" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: FR;"> , acc. le 21. 05. 2016. <o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn57">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref57" name="_ftn57" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[56]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="FR" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: FR;"> Une
approche bien plus explicative est présente dans l’ouvrage de René Rampnous, <i>Sartre pas à pas, </i>Editions Ellipses,
Paris, 2011. <o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn58">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref58" name="_ftn58" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[57]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: FR;"> </span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: RO;">Numărul
Liberation din 15 iulie 1954, Jean-Paul Sartre, <i>La liberte de critique est totale en URSS, </i>disponibil online la </span><a href="http://expositions.bnf.fr/sartre/grand/191.htm"><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: RO;">http://expositions.
bnf. fr/sartre/grand/191. htm</span></a><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: RO;"> , accesat la data de 21. 05. 2016<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn59">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref59" name="_ftn59" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[58]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: FR;"> <i><span lang="FR">Ibid. <o:p></o:p></span></i></span></div>
</div>
<div id="ftn60">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref60" name="_ftn60" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[59]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"> J. P. le Goff, <i>op. cit. <o:p></o:p></i></span></div>
</div>
<div id="ftn61">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref61" name="_ftn61" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[60]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: FR;"> </span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: RO;">Phillipe
Arti</span><span lang="FR" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: FR;">ère et Michelle Zancarini-Fournel, <i>op. cit. , </i>p. 128. <o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn62">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref62" name="_ftn62" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[61]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: FR;"> </span><i><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: RO;">Ibid. , </span></i><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: RO;">p. 129. <o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn63">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref63" name="_ftn63" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[62]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: FR;"> </span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: RO;">„</span><span lang="FR" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: FR;">la
formation de nouvelles organisations dépend d’une critique plus profonde,
traduite en actes. Il s’agit a rompre complètement avec l’idéologie”, L’Internationale
Situationniste, n. 6, aout 1961. </span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: RO;"><o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn64">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref64" name="_ftn64" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[63]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: FR;"> </span><i><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: RO;">Ibid. , </span></i><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: RO;">p. 185. <o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn65">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref65" name="_ftn65" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[64]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: FR;"> </span><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: RO;">Guy
Debord, <i>La soci</i></span><i><span lang="FR" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: FR;">été du spectacle, </span></i><span lang="FR" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: FR;">Editions
Buchet-Chastel, Paris, 1968. <o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn66">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref66" name="_ftn66" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[65]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="FR" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: FR;">
Phillipe Artières, Michelle Zancarini-Fournel, <i>op. cit. , </i>p. 186. <o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn67">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref67" name="_ftn67" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[66]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"> </span><i><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: RO;">Ibid. , </span></i><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: RO;">pp. 190-191. <o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn68">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref68" name="_ftn68" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[67]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: RO;"> „<i>A Bill to destroy the Communist party as a
political and legal entry in the United States became law today”, </i><b>Joseph A. Loftus, </b><i>Eisenhower signs red control bill, citing protection, </i>25 august
1954, The New York Times. <o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn69">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref69" name="_ftn69" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[68]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="FR" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: FR;">
Frédéric Robert, Presse Underground Contestataire dans <i>l’Amérique des années 60, </i>Michel Houdiard Editeur, 2012, p :74.
<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn70">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref70" name="_ftn70" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[69]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="FR" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: FR;">
Paul Berman, <i>Les revoltes de 1968. Une
fraternite incoherente, </i>in Francois Fejto, J. Rupnik, <i>Le Printemps tchecoslovaque 1968. </i></span><i><span style="font-family: "times new roman" , "serif";">Preface de Vaclav
Havel, </span></i><span style="font-family: "times new roman" , "serif";">Editions
Complexe, 1999, p. 267. <o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn71">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref71" name="_ftn71" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[70]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"> Sara Rimer, <i>Upheaval in the East, </i>23 February 1990, The New York Times,
disponible en ligne </span><a href="http://www.nytimes.com/1990/02/23/world/upheaval-in-the-east-czechoslovakia-havel-takes-manhattan-an-isle-of-luncheons.html"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";">http://www. nytimes. com/1990/02/23/world/upheaval-in-the-east-czechoslovakia-havel-takes-manhattan-an-isle-of-luncheons.
html</span></a><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"> , acces le
23. 05. 2016. <o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn72">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref72" name="_ftn72" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[71]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"> Ibid. , dar și Columbia
University Record, 2 martie 1990, Vol. 15, No. 17, disponible ne ligne : </span><a href="http://www.columbia.edu/~js322/nyl/1990/havel-cu.html"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";">http://www. columbia. edu/~js322/nyl/1990/havel-cu.
html</span></a><span style="font-family: "times new roman" , "serif";">, 23. 05. 2016.
<o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn73">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref73" name="_ftn73" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[72]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span lang="FR" style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: FR;">
Vaclav Havel, <i>L’anatomie d’une réticence,</i>
în Vaclav Havel, Essais politiques, Textes réunis par Roger Errera et Jan
Vladislav, Calmann-Lévy, 1990, p. 192. <o:p></o:p></span></div>
</div>
<div id="ftn74">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref74" name="_ftn74" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[73]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: FR;"> <i><span lang="FR">Ibid. ,</span></i><span lang="FR">p. 201. <o:p></o:p></span></span></div>
</div>
<div id="ftn75">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref75" name="_ftn75" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[74]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: FR;"> <i><span lang="FR">Ibid. , </span></i><span lang="FR">p. 202. <o:p></o:p></span></span></div>
</div>
<div id="ftn76">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref76" name="_ftn76" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[75]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: FR;"> <i><span lang="FR">„</span></i><span lang="FR"> cette
tache consiste a faire front à l’automatisme irrationnel du pouvoir anonyme,
impersonnel et inhumain des idéologies, des systèmes, des appareils, des
bureaucraties, des langues artificielles et des slogans politiques ; à
résister à chaque pas et partout, avec vigilence, prudence et attention, mas aussi
avec un engagement total ”,<i> </i>Vaclav
Havel, La politique et la conscience, <i>ibid.
, </i>p. 243. <o:p></o:p></span></span></div>
</div>
<div id="ftn77">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<a href="file:///C:/Users/User/Desktop/back%20up%20august/facultate/doctorat%202015/2017/conferinte/3.%20Matus%20Adrian.docx#_ftnref77" name="_ftn77" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "times new roman" , "serif";"><!--[if !supportFootnotes]--><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 10pt; line-height: 115%;">[76]</span></span><!--[endif]--></span></span></a><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: FR;"> <i><span lang="FR">Ibid. , </span></i><span lang="FR">p. 242. <o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "times new roman" , "serif"; mso-ansi-language: FR;"><span lang="FR"><br /></span></span></div>
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "times new roman" , serif;">(articol disponibil în egală măsură pe https://asphilohistoriss.files.wordpress.com/2017/07/revista-philohistoriss-nr3-iunie2017.pdf )</span></div>
</div>
</div>
Adrian G.Matushttp://www.blogger.com/profile/11844720575382322041noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2878668372455547972.post-6801464395273349792017-06-05T15:24:00.001+02:002017-06-05T15:24:37.070+02:00la fel ca esau, pentru un blid de linte<br />
identitatea ta era greu de înțeles:<br />
când culorile bine temperate ale apusului berlinez se aștern în spatele genelor noastre<br />
vocea ta cu miros de pessoa mă liniștea:<br />
<br />
nu te-ai speriat când la doner imbiss ți-au furat portofelul în timp ce împărtășeam supa de linte<br />
<br />
nu ai mai comis păcatul lui esau-<br />
<br />
fără resemnare- ai răsuflat de două ori.<br />
știai. identitatea ta nu e ascunsă între cardurile de credit<br />
chipul tău nu era pe buletin și alta era povestea ta.<br />
<br />
tu ești zâmbetul stâlcit al multor venetici de pe Karl-Marx-Strasse,<br />
tu ai dansul oaselor și amortizarea încheieturilor după căderea de pe cele mai înalte poduri<br />
tu ai mușchii ce mișcă picioarele atleților ce aleargă în fiecare dimineață umedă pe lângă lacurile din Treptower<br />
tu ești și pielea ce acoperă la fel chipurile tuturor refugiaților din acest mic babel<br />
tu ești vocea ce aduce miros de mosc, oțet, pietre și kaballe uitate prin ciudate biblioteci.Adrian G.Matushttp://www.blogger.com/profile/11844720575382322041noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2878668372455547972.post-32374011175305299212017-04-10T15:57:00.000+02:002017-04-10T15:57:49.050+02:00shopping for identities<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">săptămâna aceasta a
murit bătrâna mea mătușă<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">la 87 de ani au
găsit-o pe un scaun lângă ușă<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">în camera din față,
cu pielea de gheață<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">întreaga viață și-a
dus-o între biblii<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">pliante ale
martorilor lui iehova, <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">pisici și borcane
pline de furnici<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">era obositoare și
cicălitoare: aduna în fiecare toamnă frunzele uscate<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">pentru a aprinde
focul de seară<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">viață exact ca-n
filmul lui Bela Tarr<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">visele curg în
fiecare fereastră <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">se repetă și nu mai
pot primi vreun har<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">vise ce se repetă
în tot soiul de ieftine chakre nevoite să își întindă limitele<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">ines,<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">abia când atunci
când am privit ca niște clovni orașul de sub geamul nostru<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">catedrale
reconstruite din ruine în care degeaba căutai structuri<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">asfalt umed ca
buzele înainte de sărut<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">poduri peste care
am trecut fără a fi lăsat vreo urmă de îndoială<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">abia atunci<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"> am realizat că am fi dorit să murim
peste veacuri<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"> îmbrățișați între poduri dintre
dresda și berlin <o:p></o:p></span></div>
<span lang="RO" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;"> exact ca bătrâna mea mătușă.</span>Adrian G.Matushttp://www.blogger.com/profile/11844720575382322041noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2878668372455547972.post-57252231665713781752017-03-10T15:13:00.001+01:002017-03-10T15:13:58.983+01:00prenzlauer<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
istoria ne învață că după cel de-al doilea război mondial,
berlinul a fost ras de pe fața pământului. lucru interesant, sovieticii au adunat
tot molozul rezultat din bombardamente, au ascuns caschetele cu zvastici, au adus
pământ și au construit un munte ce există și astăzi- prenzlauer berg.
dacă sapi câțiva metri, poți găsi mici păpuși ale copiilor de acum 80 de ani,
fotografii, inscripții pe ziduri și tot ce ar fi fost să fie, dacă o lume nu s-ar fi
rupt în mii de bucăți.</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
la fel e și viața ta, printre imaginile sparte, care ar fi putut să fie.</div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<o:p> </o:p>despre vârfurile degetelor tale s-ar fi putut scrie mult și
bine.</div>
<div class="MsoNormal">
în fond, nu s-ar fi rezolvat nicicum această problemă
gordiană</div>
<div class="MsoNormal">
medicii nu au putut să explice de ce ultimele prelungiri ale
corpului tău sunt absente în mișcările cele mai cotidiene</div>
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
un ziar a anunțat acum două zile: sub prenzlauerberg s-au
găsit urme de degete fine sub nisipul ce s-a așternut în timp</div>
<div class="MsoNormal">
<o:p> </o:p> </div>
<div class="MsoNormal">
atunci, am realizat că era de învățat:</div>
<div class="MsoNormal">
liniștea se naște dintr-o pubelă de stație de metrou</div>
<div class="MsoNormal">
trăim în mai multe limbi, dar înjurăm cum ne este la
îndemână</div>
<div class="MsoNormal">
nu ne privim în ochi decât după miezul nopții</div>
<div class="MsoNormal">
aici se dansează discret, doar la lumina neoanelor </div>
<div class="MsoNormal">
trenurile se pierd la distanță de cinci minute </div>
<div class="MsoNormal">
iubirea este ca un
text eretic,</div>
<div class="MsoNormal">
nu mai știi în ce crezi, dar te dezici cu îndârjire de
foștii tăi zei.</div>
<br />
<div class="MsoNormal">
<br /></div>
Adrian G.Matushttp://www.blogger.com/profile/11844720575382322041noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2878668372455547972.post-28369528643055047692017-01-25T16:23:00.001+01:002017-01-25T16:23:56.862+01:00paris nord- dresden hbf<div style="text-align: justify;">
în toate culturile arabice, ne-am obișnuit să găsim mici licurici- jumătate oameni, jumătate duhuri- ce pot să încâlcească în câteva minute un oraș întreg, ce au darul de a buimăci toți filosofii din lume sau, din contră, să ajute mici teologi să scrie tratate foarte bune. totul depinde de ce vrei, ce cum te poziționezi și ce dorești cu adevărat. ceea ce nu știam este locul unde-i poți întâlni. abia în Dresden, am priceput mitul. cu degete încă tremurânde, îmi amintesc încă de legendele tale, spuse cu o voce joasă, într-o franceză medievală, ce-mi încâlceau toate gândurile. știam foarte bine: în micul oraș de pe Elba nu putem crede în asemenea bazaconii. abia atunci mi-ai spus numele tău.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
djin cu ochi albaștri, venit din Franța, loc în care marile minuni se întâmplau, fără excepție, pe peronul Gării de Nord. nu te-ai născut în deșertul Saharei, în plus, ghidușie!, aveai pielea galbenă plină de pigmenți ce ar fi făcut-o dureroasă și rozalie la cea mai mică atingere a soarelui de mai. sâmbătă seara,când ți-am cerut să-mi spui o poveste, ți-ai amintit de un plicticos text în care dincolo de Burckhartstrasse și dincoace de deșertul Arabiei se întindea un oraș fabulos.</div>
<div style="text-align: justify;">
urechile mele auzeau deja trompetele din Beirut, sunetele de muezin și melanjurile cu Led Zeppelin, deși îmi spuneai, ciudat djin, că povestea aceasta se întâmplase acum mulți ani, când nu era electricitate, îmi reaminteai să nu deschid ochii înainte de a ajunge la porțile ferecate ale orașului interzis, să-mi umezesc buzele și să recit cu tine, djin, toată poezia veche. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
abia atunci am realizat că amândoi suntem departe de berlin, de paris nord, de lume și de Place de la Republique. vorbeam un slang nomad, pierdut printre atâtea identități de care nu mai aveam răbdare să ne amintim.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
Adrian G.Matushttp://www.blogger.com/profile/11844720575382322041noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2878668372455547972.post-56719782279501191262016-11-09T18:21:00.001+01:002016-11-09T18:21:28.173+01:00donna, din vârful mâinii taledonna, știu un lucru:<br />
întotdeauna ai fi vrut să scrii un poem din vârful degetelor mâinii tale stângi.<br />
acele terminații albe nu au existat niciodată,<br />
s-au retras ca gheara unei pisici în propria carne sidefie<br />
<br />
donna, donna- fată care și-a pătat rochița în fântânile arteziene din Timișoara<br />
în preajma ochiului tău dansau coruri de gospeluri în timp ce dormeai<br />
-auzeam de dimineață acordurile lor și eram forțat să-ți deschid pleoapele-<br />
<br />
lumina de marți dimineață ce a alungat corul din congregația din Minessotta<br />
lumina de marți dimineață ce a alungat litaniile de miazănoapte<br />
<br />
abia acum intuiesc ce ai fi descris din acel sacrilegiu al camerei din București<br />
nu îmi strigai în limba în care ne-am cunoscut, în care aproape ne-am pierdut<br />
în texte ce niciodată nu s-au scris din vârful degetelor mâinii tale stângiAdrian G.Matushttp://www.blogger.com/profile/11844720575382322041noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2878668372455547972.post-64358835779888209172016-09-07T21:08:00.001+02:002016-09-07T21:09:17.641+02:00casablanca- paris nord<div align="center" class="MsoNormal" style="background: white; line-height: 17.85pt; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: center; vertical-align: baseline;">
<span style="border: none 1.0pt; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; padding: 0cm;"><br /></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="background: white; line-height: 17.85pt; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: center; vertical-align: baseline;">
<span style="border: none 1.0pt; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; padding: 0cm;">zineb- frumusețea ta, de
regină a pustiiurilor africane, se arăta doar fidelilor</span><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="background: white; line-height: 17.85pt; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: center; vertical-align: baseline;">
<span style="border: none 1.0pt; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; padding: 0cm;">împărțeam în fiecare seară carnea și ceaiul și cuvântul și fapta</span><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="background: white; line-height: 17.85pt; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: center; vertical-align: baseline;">
<span style="border: none 1.0pt; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; padding: 0cm;">erai kabylă, nu marocană- mi-ai și scris cu o inexactă mândrie </span><span style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="background: white; line-height: 17.85pt; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: center; vertical-align: baseline;">
<span lang="FR" style="border: none 1.0pt; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; padding: 0cm;">într-un
alfabet pe care nimeni nu-l mai știa<o:p></o:p></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="background: white; line-height: 17.85pt; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: center; vertical-align: baseline;">
<span lang="FR" style="border: none 1.0pt; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; padding: 0cm;"> m-ai
învățat să scriu acele lungi cuvinte;</span><span lang="FR" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="background: white; line-height: 17.85pt; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: center; vertical-align: baseline;">
<span lang="FR" style="border: none 1.0pt; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; padding: 0cm;"><span style="font-family: "times new roman" , serif; font-size: 12pt; line-height: 17.85pt;"><br /></span></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="background: white; line-height: 17.85pt; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: center; vertical-align: baseline;">
<br /></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="background: white; line-height: 17.85pt; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: center; vertical-align: baseline;">
<span lang="FR" style="border: none 1.0pt; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; padding: 0cm;">frumusețea
ta, zineb, aduna poveștile între pliurile hainelor tale</span><span lang="FR" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="background: white; line-height: 17.85pt; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: center; vertical-align: baseline;">
<span lang="FR" style="border: none 1.0pt; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; padding: 0cm;">despre
Casablanca și despre tadjin, despre alhambra și tatăl tău ce făcuse pușcărie</span><span lang="FR" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="background: white; line-height: 17.85pt; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: center; vertical-align: baseline;">
<span lang="FR" style="border: none 1.0pt; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; padding: 0cm;">despre
nisipul ce curge deasupra ochilor și în jurul lungilor tale degete pline de
inele de argint</span><span lang="FR" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="background: white; line-height: 17.85pt; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: center; vertical-align: baseline;">
<span lang="FR" style="border: none 1.0pt; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; padding: 0cm;">m-ai
învățat să spun acele lungi vorbe, </span><span lang="FR" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="background: white; line-height: 17.85pt; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: center; vertical-align: baseline;">
<span lang="FR" style="border: none 1.0pt; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; padding: 0cm;">presărate
cu sunete pe care doar mielul lui avraam le-ar fi făcut înainte de lama
cuțitului.</span><span lang="FR" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="background: white; line-height: 17.85pt; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: center; vertical-align: baseline;">
<span lang="FR" style="border: none 1.0pt; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; padding: 0cm;"><br />
<!--[if !supportLineBreakNewLine]--><br />
<!--[endif]--></span><span lang="FR" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="background: white; line-height: 17.85pt; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: center; vertical-align: baseline;">
<span lang="FR" style="border: none 1.0pt; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; padding: 0cm;"><br />
<!--[if !supportLineBreakNewLine]--><br />
<!--[endif]--></span><span lang="FR" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="background: white; line-height: 17.85pt; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: center; vertical-align: baseline;">
<span lang="FR" style="border: none 1.0pt; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; padding: 0cm;">frumusețea
ta, zineb, mai era ascunsă între cârlionții părului înfășurat în batic,</span><span lang="FR" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="background: white; line-height: 17.85pt; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: center; vertical-align: baseline;">
<span lang="FR" style="border: none 1.0pt; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; padding: 0cm;">în acele
bucle de nearătat și în jurul ochilor tăi ne spuneam secrete din alte
timpuri </span><span lang="FR" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="background: white; line-height: 17.85pt; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: center; vertical-align: baseline;">
<span lang="FR" style="border: none 1.0pt; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; padding: 0cm;">încă mai
aveai nevoie de ascunzișuri de amnezie forțată:</span><span lang="FR" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="background: white; line-height: 17.85pt; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: center; vertical-align: baseline;">
<span lang="FR" style="border: none 1.0pt; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; padding: 0cm;">în bătaia
puștii, vănătoare de căprioare pe domeniul familiei</span><span lang="FR" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="background: white; line-height: 17.85pt; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: center; vertical-align: baseline;">
<span lang="FR" style="border: none 1.0pt; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; padding: 0cm;">în
vânzarea de complimente, te-ai nuntit precoce și neașteptat </span><span lang="FR" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
<br />
<div align="center" class="MsoNormal" style="background: white; line-height: 17.85pt; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: center; vertical-align: baseline;">
<span lang="FR" style="border: none 1.0pt; font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt; padding: 0cm;">sub raze
de lună ce cădeau printre ramurile de măslin.</span><span lang="FR" style="font-family: "times new roman" , "serif"; font-size: 12.0pt;"><o:p></o:p></span></div>
Adrian G.Matushttp://www.blogger.com/profile/11844720575382322041noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2878668372455547972.post-1086918621638433782016-08-16T10:26:00.000+02:002016-08-16T10:26:44.338+02:00jolene<br />
<br />
<span style="font-size: x-small;">moment de răsuflu în fața masei de miazănoapte pe care mâncam în fiecare seară de noiembrie.<br />te-am ascultat în compania fumului de țigară și a pereților haussmanieni-<br /></span><br />
<span style="font-size: x-small;">se înșiraseră între coaste de femeie frumoasă toate micile tale răutăți de care nu puteai să scapi<br />dincolo de cuvinte spuse în aceeași limbă, dar pricepute atât de alambicat<br />-ca un hățiș de idei din care trebuia să tai cu coasa bunicului-<br /></span><br />
<span style="font-size: x-small;">dincolo de cuvinte, se iveste chipul familiar, dar ți-am spus cândva<br />ar fi trebuit să vorbim limba oaspetelui ce ne-a hrănit și ne-a școlit vreme de câțiva ani<br />vocea lor nu tremură în fața frumuseții tale<br />se pliază doar pe toate acele începuturi de riduri, supărări gratuite,</span><br />
<span style="font-size: x-small;">cafele băute în toiul dimineții pe lângă tomurile de cărți de drept în care îți ascundeai inteligența de pisică ce privește luna la răsărit<br /> <br /> ce se contorsionează în decembrie<br /></span><br />
<span style="font-size: x-small;"><br /></span>
<span style="font-size: x-small;">jolene,<br /></span><br />
<span style="font-size: x-small;">îmi amintesc cum cele mai frumoase certuri despre limbile pământului</span><br />
<span style="font-size: x-small;"> ce zburau ca niște fluturi și despre teritoriile de unde veneam eu<br /> erau cu tine<br /><br />jolene.</span><br />
<div style="height: 0px;">
<br /></div>
Adrian G.Matushttp://www.blogger.com/profile/11844720575382322041noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2878668372455547972.post-46907689724942559222016-07-27T11:46:00.003+02:002016-07-27T11:46:42.276+02:00prohod pentru mara<br />
peste Europa bântuia o altă fantomă, mara, de această dată mult mai personală-<br />
te-am regăsit descompusă, cu ochii tăi albaștri,nu știam cum să reacționez<br />
degetele cărnoase (ale mamei tale ) nu s-au mai putut distinge de pietrele de pavaj, <br />
reconstruiau un drum către stația de metrou de la Neue Kantstrasse.<br />
în în momentul în care ți-am văzut cadavrul n-am mai putut să cred în străzile ce pot să reînvie oameni sau momente<br />
probabil că nu oricine e Lazăr-<br />
din acel moment - iubirea e religie pierdută înșirată pe balustradele de la Bataclan.<br />
<br />
istoria generației tale s-a pierdut definitiv<br />
în mâinile ce niciodată nu s-au mai strâns în fața turnului eiffel<br />
în buzele ce nu se vor mai atinge în berăria din alexanderplatz, unde câțiva mușterii dorm în fața halbei de bere<br />
în restaurante mexicane, unde oamenii nu se vor mai certa despre erdogan, ascunzând tensiuni de sute de zile<br />
în modulațiile vocilor, care nu mai așteptau decât următoarea replică de parat<br />
în drumurile făcute doar pentru a resuscita naive amintiri despre seri petrecute în jurul luminilor clar-obscure.<br />
<br />
părinții ți-au cântat prohodul: peste Europa bântuia o altă fantomă<br />
<br />
oriunde m-aș fi ascuns, simțeam sunetele aprige pe care nu prietenii mei musulmani le ascundeau în suflet<br />
nu în numele nostru explodau bombele.<br />
veniți din Transilvanii pierdute și de pe străzile Marakkeshului, din sate de unde se vorbea tamil sau din Bordeaux, știam un lucru:<br />
în numele celui adevărat, împărțeam puțina mâncare și băutură, gătită cu multe condimente ciudate.<br />
în numele celui adevărat, scriam și discutam seri întregi despre Youssef, Abraham, Aizig și Sfântul Nicolae.<br />
în numele celui adevărat, postul era la fel de bun ca ramadanul, la fel ca și bairamul de după.<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />Adrian G.Matushttp://www.blogger.com/profile/11844720575382322041noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2878668372455547972.post-2858073942226515352016-04-11T21:32:00.000+02:002016-04-11T21:33:13.238+02:00alice in wunderbar<div style="text-align: justify;">
Alice,</div>
<div style="text-align: justify;">
eram în Londra, și dintr-o dată, mi-ai scris un mesaj condensat. Eram uimit de literele telefonului, buchisite cu tot felul de înflorituri victoriene, întorsături de raze și de-o politețe ce sigur nu venea din zona mea. M-am speriat, mi-am ascuns ceasul, mi-am verificat ochelarii și într-un final, am văzut ora. Știai că sunt în British Library și ai venit după mine urmărindu-mi mișcarea de după fiecare colț, cuibărindu-te între gândurile mele.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
între coridoarele ce duceau la metrou, mi-ai deschis ușa către un bar secret. Alice, știam că erai o muză ce dorea să fie și ea o hipseriță londoneză, că veneai și tu de prin est, dar sincer să fiu, nu mă așteptam ca tu să cunoști barurile din metrou. Locurile acestea de obicei miros a urină stătută, nu-mi plac deloc pentru că-mi amintesc de Pista Bacsi, acel om care povestea atunci cu atâta inimă despre cum s-a iubit cu o vacă. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
între coridoarele ce duceau la metrou, Alice, mi-ai deschis ușa către un bar secret. Totul se petrecuse incredibil de rapid: mă întrebam de ce ai purta pantaloni scurți în mijloc de februarie. Mi-ai mai oferit, cu politețe, acea sticlă pe care scria „Bea-mă!”-și mi-ai spus că pielea ta se va întinde până la marginile Doverului. Oricum, stâncile albe și degetele tale aveau aceleași culori. Încercam să-ți disting trecutul- știam că ai fost la Ibiza și cândva, ți-ai pierdut calmul printre palmierii de serviciu. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
așteptam amândoi să ajungem la Calais, deși gândurile și ochii tăi albaștri mai trăgeau după tine această țară. Îmi spuneai că nu am cum să mă înec- dacă aș fi sărit în apă, l-ai fi trimis pe domnul Omidă pentru ca să-mi dea un fum. Un fum ca să-mi lungesc gâtul până la nori, în timp ce feribotul călătorea în acea strâmtoare. Nu, știam că nu aveam cum să pier în spuma alb-murdară a Doverului.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
în orice caz, totul se întâmplase enorm de repede. mi-ai spus povestea ca unui copil de opt ani: pescărușii zburau în jurul feribotului pentru a ne confirma că am pornit în cel mai fabulos drum. Acel frumos drum pe care l-ai încheiat dormind la Calais. printre vorbele tale ieșite în timp ce sporovăiai la marginea sticlei, mi-ai spus că vrei să mă conduci doar până pe plajă. Nu doreai să mai vii prin Paris pentru că-mi spuneai, cu un ciudat accept că te temi de marile orașe în care nu știm tuneluri secrete.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
atunci, îți spusesem: eu locuiesc acolo, dar poveștile mele vin mai dinspre est. nu-ți păsa- ochiul tău insular își spunea sieși ce trebuie să creadă.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
de aceea, revin: iepurele majordom ne-a așteptat pe oxford road, între cele două clădiri ce miroseau a cafea ieftină. Mi-ai spus că în Anglia, cafeaua e proastă, iar ceaiul negru e bun. Te-am aprobat, iar tu ai zâmbit molcom. îți spuneam că apele îți topesc sufletele atunci când treci dincolo de Europa- iar tu îmi spuneai că visez prea mult la aceste pământuri. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
abia atunci mi-ai spus secretul tău, alice: tu devorai texte arabe și erai capabilă să stăpânești magia de dincolo de cuvânt. Porneam în jocul nostru de la un oraș, iar vocea ta se întindea dincolo de plapumă, mai departe de camera de câțiva metri pătrați, mai departe de calais, exact ca în jocul de mai sus. când spuneam, spuneam tot.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
Adrian G.Matushttp://www.blogger.com/profile/11844720575382322041noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2878668372455547972.post-38158120876137303432016-01-31T22:17:00.000+01:002016-01-31T22:28:33.583+01:00din nou paris nord- aachen hbfmi-am întins printre buzele tale toate nuanțele posibile de albastru parizian<br />
de la drapelul bombardat în place de la Republiaque,<br />
la cerul de deasupra castelului de duminică<br />
am recapitulat:<br />
între ecranul meu și tableta ta se înșiruiau câteva lanțuri muntoase,<br />
câteva localități cu nume alambicate, dar mai mult decât atât<br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhEj7_t3165TPHUuWs9vezyxDEf9j4DaQfujJcbqHAbh6jcTp1u5OZUHPXjEEXD9cABtnS6Owu1weiemKnhngW1D4_dv25LccLAqHjjKENa-D1fXEnPfL3xDoEjLHaz1b3RBcOmxxQhcWb8/s1600/vincent_van_gogh_s_pets_0cb511baa5bb45a7da976b66e80c9483.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="198" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhEj7_t3165TPHUuWs9vezyxDEf9j4DaQfujJcbqHAbh6jcTp1u5OZUHPXjEEXD9cABtnS6Owu1weiemKnhngW1D4_dv25LccLAqHjjKENa-D1fXEnPfL3xDoEjLHaz1b3RBcOmxxQhcWb8/s200/vincent_van_gogh_s_pets_0cb511baa5bb45a7da976b66e80c9483.jpg" width="200" /></a></div>
<br />
albastrul nordic al ochilor tăi, albastru ce-mi spunea lucruri neînțelese<br />
ce deveneau tot mai clare doar în momentul în care ne întindeam leneș cuvintele dincolo de pielea pisicilor<br />
din nou, paris nord-aachen hbf - ți-am așteptat vorbele ce ieșeau în cana de la starbucks<br />
-nu ne-am certat niciodată pe teme capitaliste-<br />
am învățat să-ți vorbesc ca să îmi înțelegi îndrăznelile din spatele coloanei vertebrale<br />
ți-am împărțit fraza în ciudate verbe și-mi vorbeai despre orbi și despre autiști<br />
mă întrebam mereu în surdină dacă mi-ai fi putut citi o carte în alfabetul braille seara înainte să orbesc<br />
<br />
paris nord-aachen hbf:<br />
ai avut alți ochi, alte priviri. ultima dată, ți-am zărit chipul cu ochi verzi în fața unei pălării<br />
m-am simțit flatat, recunosc, să te văd reîncarnată sub o altă formă<br />
cu alți ochi și printre alte degete am aflat cu calm:<br />
credeam că oamenii doar când mor devin viermi, șobolani, vulpi și flori de măr<br />
anna,<br />
<br />
dincolo de nord, îmi spuneai să aștept motanul sur să-mi sară în brațe<br />
dincolo de nord, așteptaserăm doar un tren.<br />
<br />Adrian G.Matushttp://www.blogger.com/profile/11844720575382322041noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2878668372455547972.post-35758948976744812212015-11-15T07:54:00.000+01:002015-11-15T07:54:03.071+01:00un sătmărean în mijlocul atentatelor din Paris<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<i><span lang="FR" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: FR;">S</span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">âmbătă la amiază, o liniște de
mormânt se așternea pe străzile din zona Bastille. Cu câteva ore înainte,
avuseseră loc atentatele în care și-au pierdut viața peste 100 de oameni. Cu
toate acestea, oamenii nu erau încă lămuriți de ceea ce s-a întâmplat cu o
seară înainte. Desigur, în era digitalului, fiecare a aflat de eveniment, dar
desfășurarea exactă a evenimentului cumva părea să fie absentă. Zona este una
destul de șic și atrage mulți turiști în fiecare week end. Nu se știa decât că
au avut loc câteva atentate, că armata a blocat străzile, că școlile au fost
închise și că a fost instituită starea de urgență. Confuzia merge chiar mai
departe: turiștii credeau că nu mai pot ieși din țară, după ce Francois Hollande
a declarat, ca granițele să fie închise. Decizia, realizată oarecum pripit, a
fost rapid corectată de către Președintele Francez: cetățenii vor fi doar verificați
la graniță. <o:p></o:p></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh3O6HdXqA1XCKAmLtSOy183uFpFelonjsDV7PZJh6A8tnPnZiI2Awn8uHMfVJX7N3QbVSMa6jYkxEIL1Vvj96shrJEYkl0-jNSf2BAEfoPXpp9woPg3639_ECx6BAXkQVPz14vaZcS0McS/s1600/DSC_4526.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="214" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh3O6HdXqA1XCKAmLtSOy183uFpFelonjsDV7PZJh6A8tnPnZiI2Awn8uHMfVJX7N3QbVSMa6jYkxEIL1Vvj96shrJEYkl0-jNSf2BAEfoPXpp9woPg3639_ECx6BAXkQVPz14vaZcS0McS/s320/DSC_4526.JPG" width="320" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Lumânări în semn de omagiu.</td></tr>
</tbody></table>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">Între timp, parizienii se mobilizează: devin solidari cu familia victimelor
și se depun flori la locul unde au avut loc atacurile. Există o mare diferență
între discursul mediatic și situația reală de pe stradă. În timp ce toate
posturile de televiziune emit informații noi despre anchetă și discursurile
politice ce urmează acestor atacuri, străzile pariziene sunt aproape pustii.
Instituțiile publice sunt închise, teatrele și cinematografele nu-și primesc
obișnuiții clienți, iar restaurantele sunt aproape goale. Majoritatea oamenilor
ies pe stradă doar pentru a cumpăra strictul necesar de la supermarketurile
deschise. Alerta autorităților este maximă: sâmbătă seara de exemplu, întreaga
zonă a Turnului Eiffel a fost izolată, de teama unui posibil atac. Alarma s-a
dovedit a fi falsă, vestea nu a fost dată publicității, tocmai pentru a nu
stârni panica. În aceste zile, datorită <i>„stării
de urgență”,</i> statul francez poate controla presa.</span></div>
<br />
<o:p></o:p><br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">Ce știm?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">Până în momentul de față din cauza atentatelor, au murit 129 de persoane,
iar alte 100 sunt în situație critică. Trei echipe au atacat câteva puncte
distincte ale Parisului, în decurs de o jumătate de oră. De ce au ales tocmai
aceste locații? Pe lângă faptul că acestea sunt frecventate de către mulți
oameni vineri seara, teroriștii s-au aflat în cadrul unui neajuns: serviciile
de informații au avut bănuiala unor posibile atacuri vineri. În schimb, nu se
știa unde. Trebuie să precizăm: în Paris, după momentul Charlie Hebdo, așa
zisele „nivel de alertă” sunt destul de frecvente și populația s-a obișnuit cu
aceste măsuri. Cu alte cuvinte, instituțiile sunt păzite cu atenție, armata
apără marile gări și toate punctele-cheie ale Parisului (turnul Eiffel, Luvru,
etc.). În această situație, teroriștii ar fi riscat destul de mult dacă ar fi
acționat în gări (care vineri seara sunt excesiv de aglomerate). Singura
variantă plauzibilă a fost cea a ocupării unor săli de spectacole sau întruniri
(Bataclan, Stade de France) și a acțiunii directe în stradă (Voltaire,
Charonne).<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></b></div>
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: right; margin-left: 1em; text-align: right;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhAnLZ4NFD4NzIPtlB_Vcj2viAMDQ7fVcJSq5W74F5UwNQqsL6yVXNbk1NgJZ9TViDYCRtQImaIxqKZ86EOgGJ1AWJLqM6dD8m8YtsWDwCGuSMBKEI6MoxrDqRNXl5QFjmRSK8hRLaYo4O6/s1600/DSC_4537.JPG" imageanchor="1" style="clear: right; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhAnLZ4NFD4NzIPtlB_Vcj2viAMDQ7fVcJSq5W74F5UwNQqsL6yVXNbk1NgJZ9TViDYCRtQImaIxqKZ86EOgGJ1AWJLqM6dD8m8YtsWDwCGuSMBKEI6MoxrDqRNXl5QFjmRSK8hRLaYo4O6/s320/DSC_4537.JPG" width="214" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Școlile, muzeele, piețele și bibliotecile sunt închise.</td></tr>
</tbody></table>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">Cum reacționează Franța?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">Dincolo de reacția de solidaritate inerentă pe care parizienii au adoptat-o
încă din primele ore ale conflictului, nu putem să nu sesizăm un lucru foarte
interesant. Dacă în cadrul atentatelor <i>Charlie
Hebdo </i>deviza a fost <i>Je suis Charlie
(„</i>Eu sunt Charlie”- cu înțelesul „oricine poate fi victimă”), de data
aceasta este „Pray for Paris”. De ce este surprinzător? Spre deosebire de
România, Polonia sau Rusia, unde religia ocupă un loc important în societate,
în Franța aceasta este aproape absentă. Rar se face referire la rugăciune. Se
evită acest termen datorită unei moșteniri mai ample privitoare la ateism, ce
vine din timpul Revoluției Franceze din 1789. Reîntoarcerea la valorile tradiționale
este făcută dintr-un impas. Politica de integrare a minorităților a eșuat
lamentabil. Primul-ministru Manuel Valls declara acum câteva săptămâni că
Franța este confruntată, <i>de facto, </i>cu
o situație de <i>apertheid (</i>discriminare
puternică) în regiunile marginale ale Parisului, numite <i>banlieue.</i> Cu alte cuvinte, valorile franceze și deviza „liberté
egalité fraternité” și-a dovedit ineficiența în cadrul integrării imigranților.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">Nu e de ignorat nici atitudinea liderilor politici față de atentate. Pentru
prima dată Nicolas Sarkozi, Francois Hollande și lidera extremei drepte, Marine
Le Pen, adoptă același discurs. Cei trei vorbesc despre o declarație „de
război” și de actul de „barbarie” realizat de către teroriști. Ceea ce puțini
francezi știau (sau conștientizau) este faptul că Franța este angajată într-o
serie de conflicte destul de controversate: Mali (Africa) sau Siria (Orientul
Mijlociu). De aici provine și „supărarea” teroriștilor: pe terenul propriu, ei
se găsesc în imposibilitatea de a lupta cu o armată profesionistă, care poate
ucide ușor mii de oameni. Astfel, aduc războiul în stradă, în capitală, în
Europa.<o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">Să ne temem?<o:p></o:p></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">Acest tip de atac nu este nici primul, nici ultimul. Chiar și cu mult timp
înainte de 9/11, mișcări teroriste au existat. În secolul XIX, anarhiștii ruși
au asasinat un țar. În anii 1970, Germania de Vest era înspăimântată de o
grupare teroristă numită <i>Fracțiunea
Armata Roșie</i> (RAF). Ei asasinau lideri politici, diplomați sau organizau
atentate. Pentru independența Irlandei de Nord mișcarea IRA a organizat
numeroase atentate în anii 1960-1970. Ce deosebește atacul de acum este faptul
că este realizat în numele <i>religiei</i>.
Fundamentalismul și mișcările radicale au existat pe tot parcursul secolului
XX, dar atacurile se realizau fie în numele <i>revoluției
proletare </i>(mișcări de stânga) fie în virtutea <i>independenței (</i>mișcări de emancipare națională). Astăzi, doar
justificarea este diferită. <o:p></o:p></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">Ce a rămas neschimbat de la începutul mișcărilor teroriste este un singur
lucru: șocul mediatic. Indiferent că vorbim despre anarhistul rus sinucigaș de
acum 140 de ani, de irlandezul care plănuia atacuri cu bombe în Londra sau de
fundamentalistul islamic de astăzi, interesul lor este de a căpăta
vizibilitate. De a fi citit pe primele pagini ale ziarelor. Un atac terorist nu
este considerat a fi reușit decât dacă este cunoscut imediat de către toată
lumea.<o:p></o:p></span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: RO;">Gestul corect este de a nu oferi decât atenția necesară atentatelor, pentru
propria siguranță. Cu alte cuvinte, să ne rugăm pentru morții Parisului, dar să
ne amintim și de atentatele din Beirut, Egipt și alte colțuri ale lumii care nu
au „șansa” de a fi o capitală europeană. În fond, viața unui om este aceeași,
în România, Franța sau Siria. <o:p></o:p></span></div>
Adrian G.Matushttp://www.blogger.com/profile/11844720575382322041noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2878668372455547972.post-30438133072645110822015-10-12T20:21:00.000+02:002015-10-12T20:21:26.763+02:00ziva (part.3)<div style="text-align: justify;">
<i>o nouă broșură ne spune că muzeul confluence din lyon, cu o formă aproape extraterestră, nu a fost proiectat de către arhitectul Michel Mercier. de fapt, legenda e următoarea: a fost rodul final al disputei dintre noi doi, ziva. tot acel vacuum din acoperiș, fiarele contorsionate și exponatele totemice s-au născut într-o seară. a doua zi, cetățenii din lyon s-au trezit cu acel monstru și n-au mai știut ce să facă cu el. </i></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgdWRBqYvDjm7W9d0RZhM1j30pdduJUi-yN0Th0da-IxdDB9Z1lIYosQwsuMGLi0Md1nCAIyRJvHNbfg4NQaqBdBf6nSdQRqV6pl903w3b1JoLt3TGezUTjYK_vOmZeRJN6XI0_q_OcaDhB/s1600/6230ce9453a03176086151b24cd6d33b.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="216" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgdWRBqYvDjm7W9d0RZhM1j30pdduJUi-yN0Th0da-IxdDB9Z1lIYosQwsuMGLi0Md1nCAIyRJvHNbfg4NQaqBdBf6nSdQRqV6pl903w3b1JoLt3TGezUTjYK_vOmZeRJN6XI0_q_OcaDhB/s400/6230ce9453a03176086151b24cd6d33b.jpg" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
îți explicam următoarea scenă, la marginea patului:</div>
<div style="text-align: justify;">
eram amândoi agățați de clădirile din lyon și aachen </div>
<div style="text-align: justify;">
admiram cum reușeai să îți îmbini cu dexteritate pielea solzoasă cu tencuiala de beton</div>
<div style="text-align: justify;">
îmi așterneam picioarele lângă pilonii de fier îmbrăcați cu marmură de joasă calitate.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
ne-am târât, în cele din urmă întregile cărămizi ce ne-au mai rămas din alte orașe</div>
<div style="text-align: justify;">
ne-am certat pentru ele ca și la marginea turnului babel</div>
<div style="text-align: justify;">
îmi spuneai cu lacrimi ce-ți curgeau peste obrajii pistruiați ca din streașina de la etajul trei într-o torențială ploaie de octombrie</div>
<div style="text-align: justify;">
ploaie ce anunța sfârșitul de vară, sfârșitul de lună și sfârșitul de lume</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
șantier, la marginea patului:</div>
<div style="text-align: justify;">
construcție grea, ce nu puteam s-o mai împletim cu naivitate și cântec</div>
<div style="text-align: justify;">
din pântecul tău răsunau posibile cuvinte ce-mi dădeau teamă și speranță</div>
<div style="text-align: justify;">
nu mai știam dacă sunt în aachen hbf, în europa sau într-o colonie uitată de pe marte</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjSt0Bjm8VZTwW_u5JNiFsUlMN8SlGPwBLsC1GF0aI4jShrQh1pcsiin2oBPMC5C2PWo6KAXI7UPT1kQGdTgF2lkJqruexh4eA5GAzAPXVQhgg28Txd27YWfKFFWa-YxomOOxIeYeNs5OLF/s1600/confluences_convention_restauration_article.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="175" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjSt0Bjm8VZTwW_u5JNiFsUlMN8SlGPwBLsC1GF0aI4jShrQh1pcsiin2oBPMC5C2PWo6KAXI7UPT1kQGdTgF2lkJqruexh4eA5GAzAPXVQhgg28Txd27YWfKFFWa-YxomOOxIeYeNs5OLF/s400/confluences_convention_restauration_article.jpg" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
în timp ce construiam, cu tăinicie, scenă după scenă, din hainele tale ieșeau noi personaje:</div>
<div style="text-align: justify;">
cetățeni responsabili - ce-ți purtau fără jenă pardesiul, pălăriile și îți foloseau prosoapele reci</div>
<div style="text-align: justify;">
așteptam momentul în care să intervii, să pui parcuri din propriile tale grădini, iar eu să-mi sacrific ochiul pentru a face un nou cer</div>
<div style="text-align: justify;">
orașul s-ar fi întins din aachen hbf- paris nord,</div>
<div style="text-align: justify;">
ar fi cuprins toți migranții pe care tu-i iubeai mai mult ca pe propria ta mamă</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
ziva, ce-mi mai amintesc este doar atât:</div>
<div style="text-align: justify;">
o sfoară lungă întinsă între toate orașele noastre, cu câteva haine uscate roase de soare.</div>
Adrian G.Matushttp://www.blogger.com/profile/11844720575382322041noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2878668372455547972.post-47051658322424179452015-10-06T16:51:00.001+02:002015-10-06T16:53:17.699+02:00atunci ai venit cu mineîn pădurile din nasutow ți-ai întins gândurile la fel ca și cum se răspândeau hărțile pe masă:<br />
drumurile peste care am sărit și am răsuflat la marginea lor, ascultând ceardașuri la radio<br />
ne-am întâlnit de abia în liniștea lăsată dintre cântece<br />
cântece care îmi aminteau de ce a fost în biblie, în coran și-n mahabrata<br />
cântece care îți alinau imaginile ascunse din perioada războiului<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhAgj3NAi-uqwFiRUiYGcwBZl4fzMTNEO_d04imP7dEIdS2mt1HNPQKgWeiEQXxlYAXtIqkvndilxq44vqLZXXzPnq7l6hU0BUuX5OLe80ebjpbd8ibiCg7-ePczuKf0yWLkYDeWlOh08ud/s1600/dix.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhAgj3NAi-uqwFiRUiYGcwBZl4fzMTNEO_d04imP7dEIdS2mt1HNPQKgWeiEQXxlYAXtIqkvndilxq44vqLZXXzPnq7l6hU0BUuX5OLe80ebjpbd8ibiCg7-ePczuKf0yWLkYDeWlOh08ud/s320/dix.jpg" width="215" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
ziva, nu-ți puteam cuprinde ochiul nici cu o mie de camere video pentru a înțelege ce a fost în bosnia<br />
bosnie din care ai reușit să fugi, ascunsă între mușchii mamei tale,<br />
mama ta, care nu te dorea, dar îți explicam că oricum, și karma o fi bună pentru așa ceva,<br />
ziva, de atunci am înțeles- când ne-am ascuns între prăvălii cu ciudate nume<br />
mușchii tăi de la picioare repetau cu mine la unison un dans tembel, de care în permanență eram fascinați<br />
dansul tău, îi înnebunea pe toți-<br />
<i>pentru că nu erai nici margareta cu părul roșu, nici sulamitha cu părul de cenușă-</i><br />
dansul tău își cerea tributul morții și al vieții în scurt răstimp, deși dansam pe amuzante ritmuri balcanice<br />
tribut ce l-am primit, ca botez final, peste câteva luni, pe acea autostradă din eifel.<br />
<br />
ziva, pe atunci nu înțelegeam ce înseamnă globalizare<br />
cum fug imigranții pe sub mână și ce se ascunde în albul ochilor lor și în roșeața de după plâns<br />
în pădurile din nasutow, să știi, doar dansul mai conta, dans scălâmbăiat, printre lăzi de bere, idei spurcate nerostite și halbe nelimpezite.Adrian G.Matushttp://www.blogger.com/profile/11844720575382322041noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2878668372455547972.post-75416878004524676942015-10-02T11:28:00.001+02:002015-10-02T11:32:51.441+02:00Animate the Challenge! (proiect Erasmus + )<h1 style="background: rgba(255, 255, 255, 0.8); border: 0px; color: #978e00; font-family: SansationRegular; font-size: 2.5385em; font-weight: normal; line-height: 1.2; margin: 0px 0px 0.666667em; outline: 0px; padding: 0px; position: relative; top: 0px; vertical-align: baseline;">
<span style="background-color: transparent; color: #666666; font-family: Verdana, GillSans, sans-serif; font-size: 18.0011px; line-height: 1.3;">Training Course</span></h1>
<div class="tool-item-category-container mrgn-btm-22 h3" style="background: rgba(255, 255, 255, 0.8); border: 0px; color: #666666; font-family: Verdana, GillSans, sans-serif; font-size: 1.3847em; line-height: 1.3; margin: 0px 0px 22px; outline: 0px; padding: 0px; top: -2px; vertical-align: baseline;">
<div style="background: transparent; border: 0px; font-size: 18.0011px; outline: 0px; padding: 0px; vertical-align: baseline;">
13-22 November 2015 | ULCINJ, Montenegro</div>
<div style="background: transparent; border: 0px; font-size: 18.0011px; outline: 0px; padding: 0px; vertical-align: baseline;">
(deadline for application: 5 October 2015)</div>
</div>
<div class="training-summary h5 mrgn-btm-44" style="background: rgba(255, 255, 255, 0.8); border: 0px; color: #222222; font-family: Verdana, GillSans, sans-serif; font-size: 1.15385em; line-height: 1.46667; margin: 0px 0px 44px; outline: 0px; padding: 0px; vertical-align: baseline;">
Training for future multipliers in Street Campaigning!!!</div>
<div class="training-description running-text mrgn-btm-33" style="background: rgba(255, 255, 255, 0.8); border: 0px; color: #222222; font-family: Verdana, GillSans, sans-serif; font-size: 13px; line-height: 20.0005px; margin: 0px 0px 33px; outline: 0px; padding: 0px; vertical-align: baseline;">
<div style="background: transparent; border: 0px; margin-bottom: 1.3847em; outline: 0px; padding: 0px; vertical-align: baseline;">
We invite all the interested people to read thoroughly the information included in this call. If you are not sure if this is the right training for you please contact us in advance so we can clarify any question!</div>
<div style="background: transparent; border: 0px; margin-bottom: 1.3847em; outline: 0px; padding: 0px; vertical-align: baseline;">
Background of the project<br />
Reaching groups of young people that are excluded, isolated, discriminated, building a tolerant and healthy divers community is always a hard, challenging and difficult task. Streets have a huge potential in terms of informing, making awareness, including and building a community therefore specific methods designed for street work are highly recommended in this field and specially in times when they are not so widely applied.</div>
<div style="background: transparent; border: 0px; margin-bottom: 1.3847em; outline: 0px; padding: 0px; vertical-align: baseline;">
The main goal of the project is to raise the capacity of youth workers to contribute to a cohesive society though alternative youth friendly methods (street methods and techniques that could reach more and more young people);<br />
More specific objectives are:<br />
• To increase the knowledge level of young people and youth workers in topics like: active participation, discrimination, corruption, global interdependencies, social and global justice, social exclusion<br />
• To create pro-active attitudes towards social exclusion and global issues;<br />
• To encourage participation and involvement of young people in social processes;<br />
• To develop sense of common responsibility for the future of their local communities from a global and social perspective;<br />
• To develop practical skills in street animation and campaigning methods (street theatre, clowning, joggling, flash mobs, animation, etc.);<br />
• To stimulate the participants to act as “change animators” in their own organization and regions;<br />
• To introduce Erasmus+, as a great provider of inclusion and learning opportunities.</div>
<div style="background: transparent; border: 0px; margin-bottom: 1.3847em; outline: 0px; padding: 0px; vertical-align: baseline;">
During the training course, participants will go to an in-depth process of exploring global and social topics and how to apply “think global, act local” motto in their own lives and organizations by acquiring new alternative methods for making awareness/information/inclusion. The participants will develop practical working competencies in working with the street campaigning methodology and they will be capable to transfer this learning in their communities.</div>
<div style="background: transparent; border: 0px; margin-bottom: 1.3847em; outline: 0px; padding: 0px; vertical-align: baseline;">
The training structure<br />
1) Research and deeper understanding–of various social issues relevant for the participants (social exclusion, active participation, discrimination, various global issues etc. – based on the needs of the group and the local context;<br />
2) Methods – various techniques of street work and campaigning (developing practical skills in juggling, clowning, image theatre, street theatre, human library, games, etc.)<br />
3) Developing, Planning, Implementing and Evaluating a Street Campaign- the group will go through all the important steps of creating a street campaign, which they will actually do in the training and implemented on the streets of the training location.</div>
<div style="background: transparent; border: 0px; margin-bottom: 1.3847em; outline: 0px; padding: 0px; vertical-align: baseline;">
Target group and criteria<br />
- Youth workers (no age limit but preferably over 18) that have responsibility in running projects/initiatives (paid or voluntary) in their organizations (because at the end of the TC they should develop a street campaigning project for their organization)<br />
- Should have some basic relevant experience that entitles them to multiply easily a new methodology;<br />
- Interest in various social and global issues towards which they wish to bring a change;<br />
- All participants should have an English level of at least medium level (to be able to participate in discussion and in training activities);<br />
- The participants should be resident of one of following countries:<br />
Montenegro, Macedonia, Serbia, Albania, Croatia, Romania, France, Spain, Italy, Estonia<br />
Important notes<br />
- Applications from people residents in other countries then the one mentioned before (regardless if they are nationals of the countries mentioned before will not be accepted) ;<br />
- If you are experienced in street campaigning and you are not sure this training suits you, write to us!</div>
<div style="background: transparent; border: 0px; margin-bottom: 1.3847em; outline: 0px; padding: 0px; vertical-align: baseline;">
More details at: </div>
<div style="background: transparent; border: 0px; margin-bottom: 1.3847em; outline: 0px; padding: 0px; vertical-align: baseline;">
https://www.salto-youth.net/tools/european-training-calendar/training/animate-the-change.5293/</div>
</div>
Adrian G.Matushttp://www.blogger.com/profile/11844720575382322041noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2878668372455547972.post-27848616752315881612015-10-02T11:07:00.002+02:002015-10-02T11:07:43.514+02:00despre tine, zivaŽiva, numele tău aducea viață în întunecata bosnie<br />
îți așteptam cu toții înfrigurați sufletul pentru ca să-l devorăm ca pe o uscată carne macră<br />
îmi spuneai că de unde veneai, oamenii ard și te credeam<br />
Živa, Živa, eu te credeam pentru că din ochii tăi curgeau poveștile moșilor tăi bosnieci<br />
din splina ta umflată deduceam cum maică-ta te bătea fără motiv, după război-<br />
părul tău îmi dovedea că te-ai adaptat lumii celei noi căreia tatăl tău n-a mai putut să stea lucid.<br />
<br />
<a href="http://www.icoreglobal.com/typeroom/assets/uploads/Sarajevo.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" src="http://www.icoreglobal.com/typeroom/assets/uploads/Sarajevo.jpg" height="213" width="320" /></a>Živa, îți reamintesc incantația pe care o strigam pe autostradă:<br />
Živa, alături de tine am fugit lunatic peste decibelii polonezi,<br />
Živa, tu ești cea cu care dansam mazurci spurcate,<br />
doar ca să ne închinăm politicos unei zeități păgâne.<br />
Živa, tot în Paradisul polonez ne-am ascuns în grâul copt și mi-ai cântat despre nepal<br />
despre nepal și namaste și despre iarbă<br />
despre cum nu putem să zburăm peste identitățile noastre<br />
identități pe care totuși le-am tors, le-am împletit<br />
Živa, în momentul în care îți spuneam, Živa,<br />
ne gândeam la fluturii cu ochii verzi care își ascundeau vâna între cauciucurile sparte.<br />
<br />
<br />
<br />
Živa, mi-am distrus orice fel de frică atunci când apăsai pe pedala de accelerație<br />
îmi doream să murim împreună în acea clipă pe autostradă<br />
moment care nici azi nu știu dacă e realitate sau vis<br />
<br />
printre degetele tale ce nu știau să cânte la pian mă ascundeam<br />
în gândurile ce se diluau în cafeneaua din cartierul latin ne așteptam la o explozie a vrunui terorist<br />
ne-am liniștit:<br />
a ars doar o țigară, și după două zile, un apartament învecinat.<br />
<br />
Živa, între noi s-au topit religiile și în timp ce fugeam prin lume nimeni nu ne întreba dacă suntem refugiați<br />
nimeni nu ne-a întrebat dacă citim coranul seara sau dacă batem infideli cu sete<br />
Živa, printre pălăriile tale ne ascundeam întregul corp, apoi ne îndesam și țările de unde veneam<br />
țări pe care nu le mai știam numi și ne lua oricum prea mult timp.<br />
<br />
Živa, între aachen hbf și paris nord ne-am forțat creierii, ne-am întins povestea despre fluturi și despre război și despre pian și despre soare-răsare<br />
Živa, aceste rânduri s-au născut în interiorul pielii tale cât timp te temeai de noi.Adrian G.Matushttp://www.blogger.com/profile/11844720575382322041noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2878668372455547972.post-24563029862823578582015-10-01T21:01:00.001+02:002015-10-01T21:01:09.350+02:00Istoria pusă sub semnul relativității.<div style="text-align: justify;">
Istoria este ciclică sau are un drum aleatoriu? Este determinată de vreo forță supranaturală sau este doar un eveniment care se întâmplă și în care inevitabil suntem cuprinși? Neagu Djuvara, combină erudiția cu un limbaj destul de accesibil pentru a demonstra că istoria și studiul ei sunt cuprinse într-o sferă infernală a relativității. Nu avem de ce să nu-l credem, doar bătrânul Einstein ne-a dovedit că acest algoritm funcționează chiar și în domeniul considerat fix, inamuabil al fizicii.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Studiul „Există istorie adevărată?” a apărut la Editura Humanitas, în anul 2008 și pornește de la o premisă a unui sorbonard, Raymond Aron: prezentul creează trecutul. Această afirmație sună ca o premisă paradoxală deoarece suntem obișnuiți cu atitudinea pozitivistă de tipul: știm cum s-a întâmplat un eveniment, îl avem fixat între niște date, bifăm faptul istoric și trecem mai departe. Dar dacă apare o altă fațetă, o altă viziune ce răstoarnă totul peste cap? Istoricii, observă Djuvara, sunt valizi doar pentru două-trei generații, iar cei care răzbat peste această durată sunt mai degrabă prozatori care își nuanțează discursul istoric cu epitete și imagini frumoase. Teza este structurată în șapte părți și încearcă să elucideze diferite fenomene ale filosofiei istoriei prin întrebări care expun mult mai clar o anumită problematică.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Definiția istoriei este pusă sub semnul susceptibilului (1) prin deconstrucția formulării lui Henri-Irenne Marrou: „cunoașterea și povestirea trecutului uman”. Neagu Djuvara propune ca această disciplină să fie definită ca „studiul trecutului din perspectiva prezentului”. Exemplificarea cea mai simplă și validă o putem oferi dacă privim istoria comunistă. Anumite evenimente, precum perioada interbelică sau monarhică au fost tratate cu răceală și cu considerația a fi decadente, în detrimentul promovării clasei țărănimii până la momentul anunțării a 2000 de ani de la statul dacic, în contextul în care nu exista nicio certitudine în privința datelor! Prezentul (ca doctrină comunistă) scrie trecutul (își selectează ce dorește din calupul de informații existente). </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Ni se propune o clasificare a istoriei în funcție de (a) actualitate (istoria trăită, povestită prin viu grai), ca (b) vestigii (statui, arheologie care oferă prin existența lor multiple interpretări) și (c) istoria scrisă, ca gândire. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Trebuie să avem în vedere că unele popoare nu au conștiință istorică, iar atunci (2) nu putem vorbi de un fapt istoric. Istoria apare, în formularea lui Djuvara, drept un accident istoric al Greciei Antice. Primul istoric cu ambiții științifice pare a fi Herodot, continuat cu mai mare siguranță de către Tucidide. Grija pentru documentele scrise apare doar odată cu „le travail de benedictin” spre sfârșitul Evului Mediu. Faptul istoric este o verigă ce ne ajută să înțelegem istoria. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
În general, (3) există două tipuri de accepțiuni în privința cunoașterii istorice: comprehensiunea, valabilă pentru logica formală, prin linia lui Ludwig Wittgenstein și explicația, valabilă prin valența heideggeriană și hermeneutica existențială. Cu alte cuvinte, istoria nu oferă accesul la un singur Adevăr (concluzii de tipul: Așa este sigur, niciodată nu va fi altfel), ci oferă mai multe piste de veridicitate (putem privi anul 2010 ca și anul când s-a desfășurat Campionatul Mondial sau când a murit o anume personalitate sau când un cuplu s-a căsătorit)..</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Ce înțelegem prin cauză în istorie(4)? Știința ar dori să explice, ca și în cazul unei reacții chimice de tip substanța A+substanța B+catalizatorul C=D. Problema însă în cazul istoriei este mult mai spinoasă și necesită a backlook la bătrânul Aristotel, care distinge între cauza formală, cauza materială, cauza eficientă și cauza finală. Autorul explică fiecare dintre aceste concepte într-un limbaj foarte simplu și concluzionează spunând că istoria depinde exclusiv de factorul uman, iar acesta trebuie tratat nu ca o stare, ci ca devenire.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Până și noțiunea de adevăr este relativizată. (6). Cititorului i se face o analogie cu un proces juridic, unde minciuna poate fi realizată prin omisiune, adăugare sau fals. La fel și un istoric poate să evite un anumit fenomen, să adauge propriile sale fabulații sau să nege un fapt istoric, dar pe lângă acestea, mai poate să interpreteze greșit unele fapte exacte. Totuși, un istoric nu trebuie să fie nicidecum obiectiv, dacă urmăm definiția „prezentul creează trecutul”. El trebuie să evite aceste patru capcane, nu trebuie să lase ca faptele să vorbească, ci întocmai ca într-un joc hermeneutic, să se transpună în pielea omului care trăiește fapta. Exemplul dat este cel al istoriei Transilvaniei, unde istoricul trebuie să aibă o viziune nepărtinitoare, dar nici demiurgică.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Această idee este continuată în capitolul următor, unde se observă legăturile dintre narator și narațiune (7), precum și limita obiectivității istorice. Astfel, doi observatori diferiți vor avea două opinii diferite asupra aceluiași fapt: „orice măsurare implică un observator care este în univers, nu avem dreptul de a neglija situația și mișcarea observatorului”. Istoricul este determinat și de anumite afinități personale, convingeri sau prejudecăți din mediu său familial, național, religios sau rasial, adoptarea unor teorii de interpretare istorică și de alegerea unui crez moral. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Până și (8) evenimentele sunt puse sub sfera relativizării, din perspectiva interpretării. Ni se oferă exemplul ce îl găsim și în romanul lui Bulgakov „Maestrul și Margareta”, unde răstignirea lui Iisus este pusă dintr-o altă prismă, cea a istoricului roman care vede cum un eretic precum Yeshua ha Nozri este răstignit.</div>
<div style="text-align: justify;">
Stilul scrierii este clar, se oferă numeroase exemple pentru lămurirea problemei și a conceptelor filosofice. </div>
Adrian G.Matushttp://www.blogger.com/profile/11844720575382322041noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2878668372455547972.post-68836794575608574142015-10-01T20:43:00.000+02:002015-10-01T20:43:05.731+02:00când clădirile se topeauclădirile înalte întotdeauna îți împărtășesc nevoia de catedrală, ne învață Golding. de pildă, acum vreo trei zile m-am întâlnit cu un om foarte ciudat, ce scria poeme proaste și se ascundea în mințile oamenilor care au dat de viciosul microb al cititului. dincolo de politețuri și finețuri de genul sărumâna, prozse bardzo, do widzenia, mi-a spus, într-o engleză foarte stâlcită (mi-a plăcut însă teribil faptul că nu folosea timpuri verbale și îmi lăsa libertatea de a deduce temporalitatea) cum a vrut, ar fi vrut, va vrea sau cum în acel moment s-a apucat de scris pe un zgârie-nori poeme.<br />
<div>
astăzi mulți pictori se apucă de chestiuni de soiul ăsta, berlinul e plin de grafitti și de street-art, cracovia își jelește evreii morți prin picturi murale, iar în paris, lângă centrul pompidou stă o uriașă negresă care, cu un lung deget peste gură, pare să îți fie părtașă, deși nu știm exact la ce secret. literatura însă este pentru oamenii care stau în fața unui balcon, cu perne moi și cu ochelari cu ramă groasă neagră pe ochi, cu un ceai aburind și alte dichisuri de soiul ăsta. nenea ăsta dorea cumva să evite orice ritualizare în comoditate. </div>
<div>
<br /></div>
<div>
idee bună, dar omul scria prost.</div>
<div>
<br /></div>
<div>
m-a dus la sky tower, pe drum mi-a povestit că în manhattan nu dorește să se apuce de un astfel de proiect, pentru că acolo sunt prea multe reclame, iar poeții întotdeauna sunt supărați pe tot ceea ce începe cu COM-, cu excepția comunismului. ca să vă lămuresc, sky tower este o bizară combinație între ceasurile lui dali și același melanj modern între sticlă și oțel. ne-am urcat în vârf, am mai urcat niște trepte, am mai luat un lift de mărfuri,omul și-a pregătit pasta albă și s-a apucat de scris. desigur, când te apuci de scris pe un zgârie-nori, pornești cu un proiect în cap, nu scrii poeme dadaiste și nici nu desenezi aiurea. ideea lui era să facă un soi de epopee, pe care oamenii să o citească seara, când îți plimbă cățeii scunzi și urâți. </div>
<div>
<br /></div>
<div>
poetul cerurilor își legă o sfoară de mijloc, sări ca o viespe beată, icni când cablul se întinse, se așezase comod, scria cu migală de călugăr franciscan, în timp ce eu îi preparam vopseaua. spunea că lucrează la o imagine de erou mitic, ce avea doar un punct vulnerabil în tot corpul, dar nu știa exact să îmi spună zona în engleză. în aceeași măsură, era prea superstițios ca să mi-o arate cu degetul. </div>
<div>
<br /></div>
<div>
spre seară, fugisem până în centru ca să îmi cumpăr un binoclu, să văd ce a scris. câțiva gură-cască se adunaseră și ei să citească ce s-a mai scris în ultimele două zile. nu vedeam caracterele prea bine, eram sigur că era din cauza glaucomului vedeam aburit. era o limbă nouă, zicea el, și toți erau fascinați de chestia asta. mă gândeam că s-or fi apucat polonezii să învețe o nouă limbă și că acrobatul o fi vreun Tolkien precoce.<br />
<br />
cealaltă zi mi-am spălat ochii cu atenție, mi-am fixat dioptriile, am băut două cafele tari de la starbucks și m-am dus în parc. pe atunci, sufeream de tot soiul de tulburări ale minții și țineam neapărat să am un caiet albastru în care să notez reclame pe care le citeam pe drum, înspre casă. am copiat ca un tocilar conștiincios caracterele pe care le vedeam. erau caractere grecești, mă gândeam că folosește cu un anumit scop alfabetul ăsta paralel, ca refuz al latinismului sau alte idei trăznite de soiul ăsta. În agenda mea albastră așa apare consemnată introducerea de pe zgârie-nori:<br />
<a class="text" href="http://www.perseus.tufts.edu/hopper/morph?l=mh%3Dnin&la=greek&can=mh%3Dnin0" style="color: black; font-family: 'New Athena Unicode', Gentium, 'Palatino Linotype', 'Lucida Grande', Galilee, 'Arial Unicode MS', sans-serif; text-decoration: none;" target="morph">μῆνιν</a><span style="font-family: 'New Athena Unicode', Gentium, 'Palatino Linotype', 'Lucida Grande', Galilee, 'Arial Unicode MS', sans-serif;"> </span><a class="text" href="http://www.perseus.tufts.edu/hopper/morph?l=a%29%2Feide&la=greek&can=a%29%2Feide0&prior=mh=nin" style="color: black; font-family: 'New Athena Unicode', Gentium, 'Palatino Linotype', 'Lucida Grande', Galilee, 'Arial Unicode MS', sans-serif; text-decoration: none;" target="morph">ἄειδε</a><span style="font-family: 'New Athena Unicode', Gentium, 'Palatino Linotype', 'Lucida Grande', Galilee, 'Arial Unicode MS', sans-serif;"> </span><a class="text" href="http://www.perseus.tufts.edu/hopper/morph?l=qea%5C&la=greek&can=qea%5C0&prior=a)/eide" style="color: black; font-family: 'New Athena Unicode', Gentium, 'Palatino Linotype', 'Lucida Grande', Galilee, 'Arial Unicode MS', sans-serif; text-decoration: none;" target="morph">θεὰ</a><span style="font-family: 'New Athena Unicode', Gentium, 'Palatino Linotype', 'Lucida Grande', Galilee, 'Arial Unicode MS', sans-serif;"> </span><a class="text" href="http://www.perseus.tufts.edu/hopper/morph?l=*phlhi%2Ba%2Fdew&la=greek&can=*phlhi%2Ba%2Fdew0&prior=qea\" style="color: black; font-family: 'New Athena Unicode', Gentium, 'Palatino Linotype', 'Lucida Grande', Galilee, 'Arial Unicode MS', sans-serif; text-decoration: none;" target="morph">Πηληϊάδεω</a><span style="font-family: 'New Athena Unicode', Gentium, 'Palatino Linotype', 'Lucida Grande', Galilee, 'Arial Unicode MS', sans-serif;"> </span><a class="text" href="http://www.perseus.tufts.edu/hopper/morph?l=*%29axilh%3Dos&la=greek&can=*%29axilh%3Dos0&prior=*phlhi+a/dew" style="color: black; font-family: 'New Athena Unicode', Gentium, 'Palatino Linotype', 'Lucida Grande', Galilee, 'Arial Unicode MS', sans-serif; text-decoration: none;" target="morph">Ἀχιλῆος</a><br />
<br />
neștiind greacă, m-am dat bătut. l-am felicitat pe om pentru idee, primise bănuți europeni mulți, arhitecți plănuiau să ridice un alt sky tower pentru al doilea roman- critica aștepta să îl primească cu brațele deschise. în zgârie-nori s-a deschis o librărie, o bibliotecă, o pizzerie, o brutărie. afacerea mergea de minune în interiorul clădirii.<br />
<br />
ulterior, mi-am pierdut agenda în holul facultății de litere și omul care mi-a restituit-o, m-a întrebat de ce am reclame de la ikea, șaorma cu de toate, barul viilor, fântâna cu bere și alte titluri trăznite alături de introducerea de la iliada. tonul era destul de supărat, mă așteptam să mă pocnească îndată cu homer peste ochi pentru acel sacrilegiu, pe care din inepție l-am comis.<br />
<br />
mama mă-sii, mi-am zis. am luat un autobus, am plătit câțiva bețivi care să protesteze pentru această infamă falsitate, dar nimeni nu ne-a băgat în seamă. scriitorii erau mulțumiți de homer, academicienii lăsau naibii manuscrisele salvate din biblioteca din alexandria pentru a studia aici textul în original, se ofereau burse, era o întreagă iliadă a kitchului.</div>
<div>
<br /></div>
Adrian G.Matushttp://www.blogger.com/profile/11844720575382322041noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2878668372455547972.post-50663525223951539562015-07-15T21:14:00.000+02:002015-10-01T20:34:28.566+02:00aveai nuanță de vanilie<div style="text-align: justify;">
pielea ta se întindea peste toată pustia saharei. în acele nuanțe îmi aminteam toată evoluția speciilor pământului: în tegumentul tău se ascundeau solzii reptilelor, penele micilor croncănitoare ce se zbăteau prin mâlurile Africii, dar recunoșteam și câteva pete din blana fină a leopardului. în momentul în care bătea soarele atât de toropitor în camera mea, îmi spuneai că ochii tăi sunt furați din brazilia, iar că nervul tău a venit din Europa de Est. într-adevăr, erai pentru mine cea mai neașteptată combinație posibilă: părinții tăi s-au cunoscut într-un orășel de pe <i>East Coast</i>, deși taică-tău venea de la câțiva kilometri de orașul meu natal.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
în acel moment în care îmi povesteai despre locul din care ai fugit, pentru a sta ascunsă între parizieni, stăteam tâmp,deoparte. nu puteam să spun nimic. știi și tu foarte bine că toți fugim din țările natale departe, departe, pentru a putea cânta din degete la pianul continental. amândoi veniți ca să îngânăm melodii, aveam în bagaje ascunse amintiri de care doream să scăpăm, dar în același timp, aveam povești de spus lumii. astfel s-a derulat conversația noastră ciudată, în care tu-mi tăiai din șuvițe și-mi desenai deasupra ochilor totemuri din țările ce până și ție îți erau străine.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
cel mai ciudat eveniment dintre noi n-a fost ăsta, știi bine. venise femeia de servici a căminului într-o după-masă cu copila ei, în bucătărie.țin minte că în amândoi ni s-a trezit un instinct foarte ciudat, în momentul în care ne-am jucat cu acel copil hiperactiv. copilul acela, șaman al pustiei, ce ne explica într-o portugheză stâlcită, amestecată cu franceză despre ce înțelegea el din lume la patru ani. cam așa sunt și eu acum: încerc să-ți explic în limba mea deși tu precis nu poți înțelege. știu că doream să râzi la acea amară glumă despre viață, dar nu puteam. și tu nu pricepeai din priviri. Singura consolare era pielea ta, care se întindea oricum peste toată pustia saharei, galbenă, dar neagră în același timp.</div>
Adrian G.Matushttp://www.blogger.com/profile/11844720575382322041noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-2878668372455547972.post-54623351995918455282015-04-30T17:16:00.003+02:002015-10-01T20:36:30.650+02:00punct fix<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="FR">între sprâncenele
tale și nasul tău se întindea valea ciudată prin care trecuserăm doar cu câteva
secunde înainte. în acel loc, ziceau bătrânii de prin India, că se ascund tot
felul de centre cu care ai putea să controlezi lumea. mi-am zis că e prea multă
bătaie de cap. în acele secunde, cum stăteam eu tâmp, am recapitulat:</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="FR"><br /></span></div>
<blockquote class="tr_bq" style="text-align: justify;">
<span lang="FR">țin minte cum în
munții tatra, departe, am venit cu tine într-un sat, am dansat pe șine de era
să ne calce mașina, iar apoi, ai plâns ca proasta în cimitir de ziua ta. înainte de toate aceste treburi, aveai flori
în păr, pomeți în obraji și beai cafea în toată dimineața. după o vreme, ți-au
crescut din orbite ochi albaștri, părul ți s-a întins și a devenit blond și
beai bere belgiană seara. știi, te purtai politicos cu toată lumea și mă derutai.
erai un om de acțiune și fugeai prin toată lumea pentru că-ți era prea frică să
stai locului și să faci medicamente.trecuserăm prin aceleași povești, știam că
undeva în pivnița de acasă, fiecare avea borcanele sparte și i-a luat o vreme
să le sorteze. până la urmă, am știut că mințile ne erau liniștite, în orice
caz.</span></blockquote>
<blockquote class="tr_bq" style="text-align: justify;">
<span lang="FR">ne-am mai întâlnit
pe lângă canalul st.martin, într-o noapte și abia atunci ne-am înțeles fiecare
pe limba lui. vorbeai în rusă și mai prindeam uneori câte-un svoboda, mai explicai suka, iar eu nu ziceam niznaiu.
aveai prea lung părul, prea lungi vorbele și prea obositoare culori pe geacă.
în plus, începea să plouă, rece și mărunt. aveai un tatuaj pe spate, cu o dată
scrisă, dar îmi era prea lene să întreb dacă e data căderii zidului Berlinului. </span><span lang="FR"><br /></span><span lang="FR"></span></blockquote>
<blockquote class="tr_bq" style="text-align: justify;">
<span lang="FR">mi-ai mai povestit,
când stăteam prin școli nemțești dezafectate, o treabă, despre cum învățăm. de
data asta, aveai păpuși pe care le agățai pe pereți ca într-un trib african,
deși veneai dintr-o țară iugoslavă. vorbeai o limbă din care nu pricepeam mai
nimic, dar înțelegeam totul. îmi spuneai că ți-au crescut alți centri
neuronali, dar nu erai paranoică sau chestii de genul.de obicei cei puțin
săriți, dar inteligenți, îți povestesc chestii de genul ăsta. nu erai de soiul
acela- chiar îmi plăcea teoria ta despre
tot și toate. era chiar interesant: căutam baruri rămase de pe timpul
războiului unde vindeau bere comunistă și se asculta muzică de la un radio jerpelit.</span></blockquote>
<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="FR"><br /></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="FR">toate treburile
astea păreau să se reunească între acele două linii de pe fața ta, în acea
pădure și dincolo de văile pierdute. mă simțeam din nou, la școală, la orele de
trigonometrie.numai acolo, lumea se reduce la câteva puncte pentru 50 de minute. mă jucam cu retina,
adăugam încet forme și culori.căpătaseși bucle, ce se desenau organic, în jurul
ochilor și în spatele frunții.în depărtare, îmi amintesc cum vedeam castelele
din vale, lungite, și în depărtare, un turn din Nancy, ce pâlpâia avioanelor ce
ar fi aterizat. </span></div>
Adrian G.Matushttp://www.blogger.com/profile/11844720575382322041noreply@blogger.com0